Amintim că Congresul din SUA a introdus plafonul în 1917, iar în ultimele şapte decenii a­cesta a fost majorat de 78 de ori. Ac­tuala limită de 31.400 miliarde de dolari a fost atinsă în ianuarie.

Totuși, Trezoreria a luat măsuri extraordi­nare pentru a-i permite să finanţeze în continuare activităţile guvernului.

Au loc dezbateri intense pe această temă

În momentul de față, o bătălie înverşunată se dă între democraţi şi republicani pe această temă. Janet Yellen a avertizat că impasul repre­zintă practic „o armă îndreptată către poporul american şi economia ameri­cană”, potrivit dw.com

Lipsa de fonduri ar forţa Trezo­re­ria să prioritizeze probabil cheltu­ielile pentru ca plăţile în contul dato­riei şi dobânzilor să fie făcute mai întâi. Acest lucru ar însemna întâr­zi­eri în plata salariilor a zeci de milioa­ne de angajaţi din sectorul public.

Plă­ţile în contul asigurărilor so­ciale şi subvenţiilor de sănătate pentru ame­ri­canii mai în vârstă şi mai vulnerabili ar putea fi de asemenea suspendate.

Deşi orice impact ar fi probabil temporar, o analiză a consilierilor eco­nomici ai lui Biden avertizează că chiar şi un default „scurt” ar costa e­conomia americană 500.000 de locuri de muncă.

Un default prelungit ar şter­ge 6% din PIB-ul SUA, cu pier­deri de zeci de mii de firme şi apro­ximativ 8,3 mili­oane de joburi, aproape la fel ca în criza financiară din 2008.

SUA ar fi nevoite să nu se mai împrumute până în iulie sau august

În cel mai rău scenariu, SUA ar fi nevoite să nu se mai împrumute până în iulie sau august, ceea ce ar trimite unde de şoc pe pieţele financiare. Investitorii ar pune atunci sub semnul întrebării valoarea obligaţiu­ni­lor americane, considerate cele mai sigure investiţii.

Un default ar putea slăbi drama­tic comerţul mondial şi arunca restul lumii într-o recesiune profundă. Un default mai serios ar putea provoca un declin puternic al dolarului ameri­can, cauzând fluctuaţii haotice ale cursurilor de schimb şi împingând pu­ternic în sus preţurile petrolului şi altor materii prime.

În ultima vreme, scumpirea pe­trolului a fost restrânsă de un dolar mai puternic şi de scăderea Bursei de acţiuni. Dolarul a coborât de la un maxim pe 5 săptămâni la începutul săptămânii, investitorii aşteptând veşti de la Washington privind criza plafonului.

Inflaţia la nivel mondial ar putea creşte din nou, iar blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare s-ar putea amplifica din cauza lipsei de încredere în sistemul financiar.