În convorbirile purtate cu cei doi miniştri, Biegun şi-a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la informaţiile privind escaladarea acţiunii militare şi extinderea teatrului de operaţii în conflictul din Nagorno-Karabah”, a indicat departamentul într-un comunicat.
Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune din interiorul teritoriului azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.
Conflictul a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale, anunță Departamentul de Stat american.
Se cere un armistițiu
Paris, Washington şi Moscova cer un armistiţiu imediat între Azerbaidjan şi Armenia. Dar interesele turceşti, iraniene şi chiar israeliene complică peisajul diplomatic. Din 2016, Israelul este primul furnizor de arme pentru Azerbaidjan.
Un teritoriu puţin mai mare decât Ile-de-France (11 000 km²). Două state mici care şi-l dispută de aproape 30 de ani. Şi jocuri de alianţe care ar putea antrena în conflict puteri regionale şi mondiale.
Nagorno-Karabah, regiune separatistă din Azerbaidjan, populată cu armeni, este, de duminică, din nou teatrul unui război între Baku şi Erevan.
Intensitatea luptelor nu a încetat să crească de-a lungul întregii săptămâni: au făcut cel puţin 190 de morţi de la începutul ostilităţilor, din care 13 civili armeni şi 19 azeri (Baku nu-şi comunică pierderile militare).
Vineri, principalul oraş din regiune, Stepanakert, a fost atins de lovituri azere, a declarat ministrul armean al apărării. Nu apare niciun semn de acalmie pe teren militar sau diplomatic.
