Tensiuni puternice la început de 2021, după ce Pentagonul a decis în cele din urmă să lase pe poziţie portavionul USS Nimitz în Golf, în loc să-l repatrieze în SUA, din cauza unor presupuse ‘ameninţări’ iraniene la adresa preşedintelui Donald Trump şi altor înalţi responsabili americani, potrivit AFP şi altor media internaţionale.
Avertismentul americanilor
‘Din cauza recentelor ameninţări proferate de liderii iranieni împotriva preşedintelui (în exerciţiu) Donald Trump şi a altor responsabili ai guvernului american, am ordonat USS Nimitz să stopeze redislocarea sa’, a specificat ministrul american interimar al apărării, Christopher Miller, într-un comunicat publicat duminică seară.
Portavionul ‘va rămâne de acum pe poziţie’ în Golf, a precizat el, adăugând că ‘nimeni nu ar trebui să pună la îndoială determinarea SUA’. Cu câteva zile înainte, Miller anunţase repatrierea USS Nimitz care urma să revină ‘direct’ în SUA, conform unui comunicat publicat la 31 decembrie. Această decizie se dorea un semnal de ‘dezescaladare’ trimis Teheranului pentru a evita un conflict, potrivit unor responsabili americani, citaţi de New York Times.
Nimitz patrulează în apele Golfului de la sfârşitul lunii noiembrie pentru a proteja retragerea trupelor americane din Afganistan. Dacă şeful Pentagonului nu a precizat natura ameninţărilor evocate, tensiunile între SUA şi Iran s-au amplificat din cauza campaniei de ‘presiune maximă’ dusă de administraţia Trump împotriva Teheranului.
Împlinirea duminică a unui an de la asasinarea de către SUA a generalului iranian Qassem Soleimani şi a locotenentului său irakian a fost marcată prin manifestaţii antiamericane la Bagdad, care au reunit mii de susţinători ai paramilitarilor irakieni pro-Iran.
Uniunea Europeană, avertisment dur pentru Iran
Uniunea Europeană este profund nemulţumită de creşterea nivelului de îmbogăţire a uraniului la 20%, anunţată anterior de Iran. UE avertizează că acest fapt „va constitui o abatere considerabilă de la angajamentele sale nucleare” în cadrul Acordului de la Viena cu „consecinţe grave în materie de neproliferare”.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano, a declarat, în cadrul conferinţei de presă zilnice la Bruxelles, că dacă Teheranul a început într-adevăr să îmbogăţească uraniu până la nivelul de 20% – cu mult peste limita de 3,67% stabilită în acordul nuclear din 2015 – aceasta ar constitui o „abatere considerabilă” de la angajamentele asumate în acordul nuclear din 2015.