"Vom introduce în curând o nouă lege pentru combaterea terorismului în Marea Britanie", a afirmat premierul britanic, în Parlamentul australian.
"Noi prerogative vor fi acordate poliţiei de frontieră, pentru a confisca paşapoarte, astfel încât persoanele suspecte să fie împiedicate să călătorească, iar cetăţenii britanici adepţi ai jihadului să revină în ţară doar în anumite condiţii", a explicat Cameron.
Potrivit presei britanice, textul, care urmează să fie discutat în Parlament în cursul acestei luni, ar urma să blocheze pentru cel puţin doi ani revenirea în Marea Britanie a persoanelor care au luptat în Siria şi în Irak. Interdicţia ar putea fi anulată doar în cazul în care persoanele vizate acceptă revenirea sub escortă, un proces în justiţie şi un program de "deradicalizare", potrivit presei britanice.
Noua lege prevede, de asemenea, că acele "companii aeriene care nu respectă listele cu interdicţiile de călătorie realizate de autorităţile britanice nu vor mai primi autorizaţia de a ateriza în Marea Britanie", a precizat premierul David Cameron.
De asemenea, premierul britanic şi-a anunţat intenţia de a intensifica acţiunile împotriva "surselor ameninţărilor" teroriste, prin măsuri la adresa "predicatorilor extremişti" şi închiderea unor site-uri Internet cu un "conţinut dăunător".
De altfel, la începutul acestei luni, noul director al serviciilor de informaţii (GCHQ), Robert Hannigan, a cerut marilor companii americane din domeniul Internetului, printre care Facebook şi Twitter, o mai mare cooperare în lupta împotriva grupărilor radicale islamiste, care folosesc mediul virtual pentru a comunica şi a recruta noi membri.
Marea Britanie a estimat că peste 500 de cetăţeni britanici s-au alăturat grupării Stat Islamic.
Masura Londrei are loc dupa ce Statele Unite au anunţat trimiterea a aproximativ 70 de procurori în 14 ţări din Balcani, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord pentru a ajuta în "anchetarea şi aducerea în justiţie a combatanţilor străini terorişti" care se întorc din Siria, relatează AFP.
Secretarul american al Justiţiei Eric Holder a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă, după o reuniune de lucru cu omologii săi europeni.
"Cu sprijinul Biroului Antiterorism al Departamentului de Stat, Departamentul Justiţiei a detaşat procurori federali şi consilieri de rang înalt în regiuni-cheie, pentru a lucra cu ţările care caută să-şi amelioreze capacitatea de a ancheta şi a aduce în justiţie combatanţi străini terorişti", a declarat Holder.
Secretarul american a anunţat că aceşti profesionişti din domeniul juridic vor oferi "o asistenţă crucială aliaţilor noştri pentru a-i ajuta să-i ancheteze pe cei care se întorc din Siria".
Cooperarea se va face în materie "de schimb de informaţii, anchete, urmăriri penale şi de luptă împotriva extremismului violent", a spus el.
Un oficial de rang înalt al Departamentului american al Justiţiei a precizat pentru câţiva jurnalişti că aproximativ 70 de procurori sunt detaşaţi în acest scop în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Serbia, dar şi în ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.
Un procuror regional specializat în antiterorism a fost trimis recent în Albania pentru a coordona activitatea în Balcani, iar directorul Institutului Internaţional pentru Justiţie şi Stat de Drept tocmai s-a stabilit în Malta.
"Ei nu se află acolo pentru a implementa un sistem judiciar american", a insistat acest oficial, ci pentru a verifica dacă aceste ţări dispun de "legi conforme Convenţiei ONU privind lupta împotriva terorismului".
Adunarea Naţională – Parlamentul – din Franţa a votat la sfârşitul lunii septembrie un proiect de lege pentru "lupta împotriva terorismului", care prevede, printre altele, interdicţii pentru părăsirea teritoriului, astfel încât să oprească plecarea unor tineri francezi adepţi ai jihadului în Siria.
Aproximativ 15.000 de cetăţeni străini provenind din 80 de ţări s-au deplasat în ultimii ani în Siria şi în Irak, pentru a lupta alături de grupările islamiste, printre care organizaţia Stat Islamic, a anunţat ONU. Ţările de origine se tem că aceste persoane ar putea comite atentate pe teritoriul lor, la revenirea în ţară.
