Guvernul nu a reușit în primele opt luni ale acestui an să inaugureze niciun kilometru de autostradă, iar cea mai mare campanie anunțată, aceea de elaborare a studiilor de fezabilitate, se prelungește de la o lună la alta
Dacă în construcția efectivă de autostrăzi ne-am obișnuit deja cu termene prelungite și amânări peste amânări, iată că același lucru se întâmplă și la lucrurile mai simple. În primăvara acestui an a fost lansată procedura de achiziție pentru elaborarea sau revizuirea a nu mai puțin de 17 studii de fezabilitate care însumează 1.725 de kilometri de autostradă. Primele 10 anunțuri au fost publicate în prima zi a lunii mai, firmele de consultanță având ca termen pentru depunerea ofertelor data de 17 iunie. Anunțurile au fost atât de bine realizate, că în doar primele 12 zile de la publicare Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România (CNADNR) s-a trezit cu peste 50 de contestații.
Documentația lansată de companie a primit multe critici, unele pe bună dreptate. De exemplu, Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO, spunea, la sfârșitul lunii mai, că unele condiţii cerute participanţilor sunt abuzive sau nelegale, dând ca exemplu termenele exagerat de scurte (4 luni pentru întocmirea studiilor), interzicerea subcontractării, impunerea unor riscuri imposibil de configurat sau elemente privind dreptul de proprietate asupra produsului. La rândul său, Horia Nicolae, directorul direcției de pregătire proiecte din cadrul CNADNR, susținea atunci că atitudinea potenţialilor ofertanţi este surprinzătoare, având în vedere că autoritatea a apelat inclusiv la experţi din zona academică pentru aceste proiecte. „Sperăm că instituţiile abilitate vor analiza cu stricteţe şi corect şi o să constate că lucrurile nu sunt chiar aşa“, a spus Nicolae. Cât de bine a fost realizată documentația s-a observat după ce Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a cerut autorității contractante să facă unele modificări în anunțuri. Ce-i drept majoritatea contestațiilor depuse de firmele din domeniu au fost respinse de CNSC.
Master Planul îl aduce Moș Crăciun
La câteva zile de la publicarea primelor anunțuri, ministrul transporturilor de la acea vreme, Dan Șova, declara că „înainte se făceau studiile de fezabilitate în birou, pe genunchi, din pix. Astăzi nu se mai pot face aşa, pentru că acum Comisia Europeană impune ca studiul de fezabilitate să fie însoţit de studii geo, studii hidro şi de descărcarea arheologică“. Dar cu toate acestea, ministrul a cerut expres că termenele să fie cât mai scurte, având în vedere că instituția pe care o conducea și-a luat angajamentul să prezinte până la finele lunii iunie Master Planul General de Transport, document important în baza căruia România va putea absorbi fondurile europene puse la dispoziția de UE în perioada 2014-2020. Cu doar câteva zile înainte de termenul asumat, Dan Șova a părăsit funcția de ministru, precizând că a lăsat în urmă „un minister bine organizat care știe ce are de făcut“. Doar că odată instalat noul ministru, termenul pentru Master Plan s-a amânat din nou: „în 31 august“ anunța Ioan Rus că va fi finalizat proiectul. Doar că varianta finală a raportului va fi prezentat abia pe 22 decembrie, conform calendarului anunțat și postat pe site-ul Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport.
Contestațiile – sport național
Revenind la anunțurile pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, la jumătatea lunii august, CNADNR a modificat, din nou, pentru primele 10 anunțuri fiind operate anterior încă 2 modificări, termenul pentru depunerea ofertelor. Nu este exclusă o nouă prelungire, dar asta rămâne de văzut întrucât săptămâna viitoare expiră termenul pentru 12 din cele 17 anunțuri. Trebuie precizat faptul că toate anunțurile lansate de CNADNR în acest sens au fost contestate de firmele din domeniu. „Avem banii de investiţii, nu reuşim să-i cheltuim pentru că sunt o mulţime de proceduri, de contestaţii. Am încercat în fel şi chip să reducem termenele, dar acolo nu mai depinde nici de mine, nici de ministrul transporturilor, nici de şeful CNADNR, depinde de numărul de contestaţii şi de când se judecă contestaţiile, din păcate nu avem în România niciun fel de lucrări de infrastructură la care să nu fie contestaţii“, declara săptămâna trecută premierul Victor Ponta. Dar, cum să nu fie depuse contestații când autoritățile au lansat procedurile „în bătaie de joc“, așa cum scria presa locală, care a prezentat pasaje dintr-o contestație depusă de o firmă din domeniu. „Autoritatea Contractantă solicită realizarea unor studii pentru specii nedefinite în nomenclatoarele biologice, folosind termeni ca «amfibiile» și «păsările SPA». Această ambiguitate poate duce la aprecieri arbitrare sau interpretări, poate genera costuri suplimentare importante și, în final, poate conduce la respingerea studiilor de mediu realizate“, se arată în contestația depusă Via Design, care subliniază că în documentația întocmită de CNADNR există „numeroase neclarități, ambiguități și abateri de la lege“.
Despre deschiderea de noi tronsoane de autostradă, față de cei 200 km – ținta anuală anunțată de Guvernul Ponta, la ora actuală stadiul proiectelor arată că cel mult un sfert din țintă poate fi îndeplinită până la finele anului, mai exact lotul 1 Nădlac-Arad (22,21 km) și lotul 3 Orăștie-Sibiu (22,1 km).