În 2025, nu doar companiile înțeleg acest lucru. Ci și persoanele publice, artiștii, antreprenorii sau creatorii care știu că o singură decizie prost gestionată poate atrage nu doar critici, ci pierderi de parteneriate, contracte și capital simbolic greu de recuperat.

Andreea Popescu lucrează de peste un deceniu în comunicare strategică și PR. Nu este un nume care apare constant în media, dar este prezentă acolo unde contează: în camerele unde se sting crizele înainte să izbucnească. Lucrează cu branduri mari și mici, cu lideri din industrii creative, tech, retail și business, oferind nu doar „vizibilitate”, ci coerență, poziționare și igienă narativă.

Ce este de fapt o criză de PR și de ce contează?

O criză de PR nu înseamnă doar breaking news sau un scandal de proporții. Înseamnă orice moment în care percepția publică scapă de sub control: un vid de comunicare care lasă spațiu pentru interpretare.

Iar datele sunt clare:

  • Un studiu Deloitte arată că o criză majoră poate duce la pierderi de până la 30% din valoarea companiei în doar câteva zile.
  • În general, crizele de reputație sunt de două ori mai costisitoare în epoca social media decât înainte de apariția acesteia (Agility PR, 2023).

România – un nou teritoriu pentru strategii de damage control

Crize europene cu miză mare se gestionează, discret, din birouri din România. Profesioniștii locali nu doar execută comunicate – ci proiectează arhitectura din spatele deciziilor de imagine.
România devine tot mai des terenul neutru unde reputațiile se salvează.

Fără breaking news. Fără surse apropiate situației. Fără zgomot.

Andreea Popescu este unul dintre acei consultanți care refuză retorica PR-ului ca „show”. Pentru ea, comunicarea nu este despre „a apărea”, ci despre a înțelege ce rămâne după ce ai apărut.

De ce nu mai e suficient să fii prezent

Prezența constantă este supraevaluată. Într-o economie a atenției, nu cât vorbești contează, ci cât de coerent e ce rămâne online despre tine.
Andreea nu respinge PR-ul viral, dar îl vede ca pe un instrument, nu ca pe o strategie:

„Un PR stunt bine gândit, într-un moment potrivit, poate schimba tot. Dar dacă nu e parte dintr-o strategie mai mare, se evaporă în 48 de ore.”

„Brandurile și persoanele care reușesc să-și păstreze imaginea în timp au structură, înțeleg că heirup-ul nu înlocuiește o strategie și că, dacă apari doar când ai ceva nou de arătat, vei trăi mereu în funcție de valuri  și vei obosi repede. Tăcerea, de una singură, nu salvează pe nimeni. Doar tăcerea strategică o face. Lipsa unui plan nu înseamnă mister – înseamnă vulnerabilitate.

Confuzia nu vinde. Iar incoerența, chiar dacă pare trecătoare, lasă urme adânci. Publicul simte, chiar și când nu verbalizează.

Iar crizele adevărate nu se văd pe social media. Cele cu miză reală se sting în camere închise, în primele ore – sau nici nu ajung să existe. Asta este, de fapt, performanța.” — Andreea Popescu, specialist în comunicare strategică și reputație digitală.

În 2025, PR-ul este un activ invizibil, dar esențial, care protejează valoare – financiară, simbolică, umană. Oferă o formă de rigoare narativă într-o lume obsedată de spontaneitate. O formă de control într-un ecosistem care a uitat ce înseamnă consecvența.

Iar pentru cei care încep să înțeleagă că reputația nu este un noroc bun, ci o construcție constantă, acești profesioniști „sub radar” devin cei mai importanți oameni din cameră. Chiar dacă nu stau la microfon.