Un nou scandal legat de subvenţiile pentru agri­cul­­­tură agită UE. Pe lista celor ce au încasat sume impresionante se numără o bancă din Milano şi o companie franceză gigant din avicultură.

Într-un top al ţărilor europene din care provin companii cărora li s-au repartizat, pentru anul 2008, subvenţii de un milion de euro sau mai mult, realizat de Farmsubsidy.org, România ocupă a noua poziţie, având 13 astfel de beneficiari. Pe primul loc se situează Italia (189 de beneficiari), urmată de Spania (174) şi Franţa (149). Clasamentul nu include deocamdată Germania, Polonia, Slovacia, Letonia, Lituania şi Cipru, state care nu au făcut încă publice aceste informaţii. Acelaşi top arată că, în 2008, UE a făcut în acelaşi scop circa 700 de plăţi de aproximativ un milion de euro per solicitant.

Situaţia subvenţiilor pentru agricultură a stârnit polemici în mediile europene. Harald von Witzke, profesor la Universitatea Humboldt din Berlin, este de părere că nu există o justificare pentru cheltuirea unor astfel de sume, în scopuri mai curând sociale decât economice. Pe de altă parte, Simon Michel-Berger, reprezentantul fermierilor europeni din cadrul organizaţiei Copa-Cogeca, susţine că aceia care deţin suprafeţe mari de teren trebuie să primească subvenţii pe măsură.

Conform datelor furnizate revistei Capital de către biroul de presă al comisarului pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, UE a plătit statelor membre, în contul anului financiar 2008, pe baza Schemei de sprijin pe suprafaţă, subvenţii în valoare în totală de circa trei miliarde de euro. Din această sumă, României i s-au alocat 420 de milioane de euro. Spre comparaţie, Ungaria, de exemplu, a primit 508 milioane.

Întrebat despre subvenţiile acordate fermierilor români, Adrian Porumboiu, acţionar al Comcereal SA Vaslui, o companie care a beneficiat de subvenţii de peste două milioane de euro în 2007, ne-a declarat că acesta rămâne un subiect sensibil atâta timp cât banii pentru 2008 nu au fost încă plătiţi. „Agricultorii români primesc cele mai mici subvenţii la hectar din UE, mai mici chiar decât bulgarii. Şi, în aceste con­diţii, România plăteşte penalizări, deoarece APIA, deşi a primit banii, nu poate face plăţi, fiindcă nu funcţionează programul pe care l-a făcut nu ştiu ce firmă“, susţine Porumboiu. Omul de afaceri vasluian deţine circa 50.000 de hectare de teren şi intenţionează să mai achiziţioneze, chiar dacă „preţul terenului arabil este în creştere, în ciuda crizei“.

Prima ligă a fermierilor români

160-30688-capital_04.jpgÎn fruntea plutonului celor 11 companii româneşti care au primit de la UE, în 2008, în baza solicitărilor depuse în 2007, subvenţii de peste un milion de euro, se află SC Trei Brazi SRL, deţinută de familia lui Culiţă Tă­râţă. Reamintim că fos­tul deputat PDSR a fost cercetat de DNA pentru modul în care a luat în arendă terenuri din Insula Mare a Brăilei, prin intermediul SC Trei Brazi SRL. Pe a doua poziţie se află Comcereal SA Vaslui, controlată de familia lui Adrian Porumboiu. Acesta a fost acuzat de presă ar fi intrat în posesia unor mari suprafeţe de teren prin metode nu tocmai ortodoxe. Al treilea mare beneficiar este Interagro SA, al cărei acţionar majoritar este Ioan Niculae. Presa l-a acuzat şi pe acesta de diverse inginerii financiare. Printre ceilalţi câştigători ai pariului cu agricultura europeană se mai numără fraţii Micula, cu West Grain SRL; Mihai Anghel, cu Cervina SA, despre care mass-media a relatat că a fost suspectat de ANAF pentru restituiri ilegale de TVA; un grup de cetăţeni libanezi care controlează Maria Tra­ding şi Agro Chirnogi. Pe a cincea poziţie, se află Intercereal Movila, societate la care  anul trecut Angela Ton­cescu, pre­şedintele Comisiei de Supra­veghere a Asigurărilor  (CSA), era ac­ţionar minoritar, acţionarul principal fiind Asigurarea Românească SA–­ASIROM. Anul acesta, conform da­telor Re­gistrului Comerţului, preşedintele CSA nu mai figurează printre asociaţi, acţionarul principal (99,9%) fiind Me­di­te­rranean Design Inc., înregistrată în Belize.

140 milioane de euro este cea mai mare subvenţie, încasată de compania Italia Zuccheri. În cinci tranşe, banca ICBPI din Milano a primit în total ­peste 180 de milioane de euro.