Joi, 10 martie, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis că au fost virate subvenții de peste 22 de milioane de lei în conturile bancare ale partidelor politice din România, oferind informații exacte despre sumele alocate fiecărei grupări politice.
În martie 2022, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis că au fost virate suvenții de 22.083.392,50 de lei în conturile bancare ale partidelor politice din România.
Toate subvenţiile au fost virate conform prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale şi normelor metodologice de aplicare a acesteia.
Conform informațiilor transmise:
- PSD (Partidul Social Democrat) a primit 8.502.549,58 lei;
- PNL (Partidul Național Liberal) a primit 7.208.021,16 lei;
- USR (Uniunea Salvați România) beneficiază de 3.885.691,68 de lei;
- AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) beneficiază de 1.720.849,18 lei;
- Mişcarea Populară a primit 444.860,46 de lei;
- Pro România beneficiază de 321.420,44 lei.
Reamintim că un sondaj Argument, realizat de către institutul de sondare al DCMedia Group, a oferit noi informații privind părerea românilor despre scena politică. De asemenea, un sondaj realizat de INSCOP indică faptul că PNL a crescut în sondaje.
PNL crește în sondajele de opinie
În cadrul acestui sondaj, realizat în perioada 18-25 februarie 2022, românii au fost întrebați în care personalitate politică au cea mai mare încredere, iar lista este deschisă de către liderul PSD, Marcel Ciolacu, care a obținut un procent de 19,8%.
Surprinzător este faptul că Partidul Național Liberal a început să crească în sondaje, având în vedere că prim ministrul Nicolae Ciucă a obținut același procent ca liderul social-democrat – 19,8%. Cei doi sunt urmați de Victor Ponta cu 19,3% și de fostul premier Florin Cîțu cu 18,8%.
Întrebați cu ce partid ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cei mai mulți au răspuns că ar vota cu Partidul Social Democrat (36,7%). Următorul partid este Alianța pentru Unirea Românilor, cu un procentaj de 23,8%, urmat de Partidul Național Liberal (18,1%) și USR-PLUS (10,3%).
Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eșantion de 1017 subiecți (18+), reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare +/- 3.1%, 18-25 februarie 2022.
Cum stau partidele politice în sondaje în luna martie 2022
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Remus Ioan Ștefureac, președintele INSCOP, a anunțat care sunt rezultatele primului sondaj național INSCOP Monitor cu date culese în perioada 2-7 martie, după ce Rusia a decis să invadeze Ucraina.
Potrivit președintelui INSCOP, „efectele războiului asupra opțiunilor politice ale românilor încep deja să se vadă”, adăugând că raportat la bazinul respondenților care au exprimat o opțiune de vot reprezentând 72,8% din totalul eșantionului:
- PSD conduce în clasamentul intenției de vot cu 32% (32,7% în februarie)
- PNL revine pe locul 2 cu 19,9% (16,6% în februarie)
- AUR suferă un recul coborând la 18,9% (22,4% în februarie)
- USR stagnează, înregistrând 10,8% din opțiuni (10,3% în februarie)
„PSD și USR își păstrează scorul electoral anterior invaziei rusesti din Ucraina. Creșterea usoara a PNL ar putea fi pusă pe seama activității recente intense a președintelui și a premierului care castiga puncte pe fondul vizibilității foarte mari în asociere cu repere de credibilitate precum NATO și UE.
Scăderea usoara a AUR poate fi explicată prin dispariția formațiunii din prim-planul atenției publice, dublată de acuzații care au fost aduse de mass-media si adversarii politici privind atitudini pro-ruse ale unor membri sau persoane asociate acestui partid”, notează Remus Ioan Ștefureac pe pagina de socializare.
De asemenea, el adaugă că „nu stim in acest dacă efectele războiului din Ucraina asupra intentiei de vot sunt temporare, datorate contextului emotional sau ele se vor adânci. In mod cert, modul în care partidele aflate la putere vor gestiona imensele provocari de securitate, dar si socio-economice, vor influenta puternic optiunile electorale.
La fel cum pozitionarea partidelor de opozitie fată de agresiunea Rusiei si consecintele acestei invazii pentru securitatea si calitatea vietii in Romania vor avea efecte asupra intentiei de vot.”