state membre. Cea mai probabila sursa de finantare ar putea fi activata daca se revine, partial, la vechea formula de acordare a subventiilor pentru fermierii europeni.„Compromis bugetar“ este expresia frecvent folosita de politicienii europeni in dezbaterile pe tema viitorului cadru financiar al Uniunii Europene, si tot un compromis bugetar este necesar pentru ca Romania si Bulgaria sa beneficieze, dupa aderare, de un pachet financiar suficient pentru a reduce din decalajele economice si sociale care le despart de mai noile sau mai vechile state membre. „Ne aflam intr-o situatie delicata. Fondurile pe care Comisia Europeana le-a discutat cu cele doua tari vor fi mai putine decat acestea se asteapta, iar sumele finale le vom cunoaste dupa ce negocierile pe marginea bugetului Uniunii se vor fi incheiat“, ne-a declarat presedintele Comisiei pentru buget din Parlamentul European, Janusz Lewandowski. „Bugetul comunitar nu face fata unui pachet financiar de dimensiunile celui din tratatul de aderare, iar fondurile pentru cele doua tari sunt puse sub semnul intrebarii“, ne-a explicat raportorul european Alain Lamasourre, membru al aceleeasi comisii, de ce vom primi mai putini bani decat alte tari la momentul aderarii.
Multe scenarii, nici un compromis
Daca scenariul bugetar al Presedintiei luxemburgheze ar fi intrunit acordul sefilor statelor membre, Romania si Bulgaria ar fi primit cu zece miliarde de euro mai putin decat negociase cu Comisia Europeana, ceea ce ar fi insemnat sa se descurce cu 30 de miliarde de euro in perioada 2009-2013, in loc de 40 de miliarde de euro. Cel mai afectat sector ar fi fost si cel care are cea mai mare nevoie de modernizare – agricultura. Pierdea diferenta de la sapte miliarde de euro la cinci miliarde de euro.Pe de alta parte, daca ar fi avut succes grupul tarilor care cer plafonarea contributiilor lor la bugetul comunitar la 1% din PIB, banii ar fi fost si mai putini, iar Romania si Bulgaria ar fi fost nevoite sa participe cu fonduri substantiale la subventionarea agriculturii.O varianta de compromis bugetar pentru Romania si Bulgaria a fost discutata in cursul saptamanii trecute de catre Parlamentul European. „Vom incerca sa conservam la valoarea initiala subventiile pentru agricultura. Este o solutie, dar avem nevoie de acordul vechilor state membre“, arata Janusz Lewandowski in ce ar consta compromisul. Din punct de vedere tehnic, in acest moment, subventiile pentru agricultura vechilor state membre provin integral de la bugetul Uniunii Europene. Cele zece noi state membre, in schimb, participa cu o cota la constituirea acestor subventii. Au negociat aceasta conditie cu Comisia Europeana, dar intelegerea este pe termen scurt, dupa care vor beneficia de aceleasi avantaje ca vechile state membre. Banii pentru Romania si Bulgaria ar putea deveni disponibili daca vechile state membre ar accepta ca in loc sa primeasca in totalitate subventiile de la bugetul Uniunii, ar cotiza si ele. Contributia ar putea fi de 10-15%. Diferenta care ramane in bugetul Uniunii Europene ar urma sa ia drumul Romaniei si Bulgariei, ca subventii pentru agricultura. In tara, toate aceste targuieli sunt privite cu ingrijorare. Mihai Tanasescu, presedintele Comisiei de buget din Camera Deputatilor, prezent la discutiile politicienilor europeni, este convins ca Romania nu va avea parte de tratamentul bugetar de care au beneficiat cele zece state foste comuniste. El mai spune si ca romanii trebuie sa priveasca dincolo de sumele vehiculate, pentru care, chiar daca ar fi aprobate, nu exista garantia ca vor ajunge la noi. Regula de aur a oficialilor de la Bruxelles este ca nici o tara membra nu primeste bani daca nu ii acopera cu proiecte, iar, la acest capitol, precedentul SAPARD ar trebui sa ne dea de gandit.
Posibile scenarii de finantare a agriculturii Romaniei dupa aderarea la UE
Pentru ca niciuna dintre variantele de buget luate in discutie la Consiliul European nu s-a concretizat, guvernele roman si bulgar nu stiu pe ce bani pot conta dupa aderarea la Uniunea Europeana, dar stiu ca sumele destinate agriculturii vor fi mai mici decat cele stabilite cu Comisia Europeana in 2004. Oficialii europeni cauta o solutie de compromis, iar sursele de finantare disponibile ar putea proveni din:
• Introducerea cofinantarii de catre vechile state membre a subventiilor destinate agriculturii. Dezavantaj: riscam sa nu primim banii la timp. Este cea mai probabila solutie.
• Reducerea nivelului platilor de care beneficiaza in prezent fermierii din statele membre. Se opun Franta, Spania, Polonia.
• Inasprirea conditiilor pe care fermierii europeni sunt obligati sa le indeplineasca pentru a primi subventii. Dezavantaj: fermierii romani vor fi in egala masura impiedicati sa beneficieze de subventii, pentru ca regulile vor fi aceleasi pentru toti, indiferent de statul caruia ii apartin.
