Datele Comisiei Europene arată că în aprilie 2015 doar 11,3% din şefi erau femei, în timp ce media europeană este de 21,2%. Pe primul loc în clasament se află Franța, cu 32,8% femei în conducerile marilor companii, iar ultimul loc este ocupat de Malta, cu doar 2,5%.

Multe dintre țările europene au ținte clare pentru promovarea femeilor în funcții de conducere, însă România nu are stabilită o astfel de țintă. Dacă ne uităm în Parlament, România are numai 14% femei, în timp ce în Marea Britanie sunt 23%. Cu toate acestea, multe instituţii şi companii cu românce „la butoane“ au crescut în notorietate şi eficienţă de la venirea acestora la conducere. Amintim de Mariana Gheorghe, CEO-ul OMV Petrom, Laura Codruţa Koveşi, procuror şef al DNA, Anca Paliu Dragu, ministru de Finanţe, Gilda Lazăr, head of Corporate Affairs and Communication JTI România, Măriuca Talpeş, cofondatoare BitDefender, iar lista poate continua. Revista Capital a realizat scurte interviuri cu aceste femei pentru afla cum au adus succesul în instituţiile sau companiile pe care le conduc şi care au fost atuu-urile care le-a promovat în carieră.

Justiția românească are o şefă

Laura Codruţa Kovesi (43 de ani) este procurorul şef al DNA, care a transformat instituţia în cel mai credibil pilon al statului, în ochii românilor. Un sondaj realizat de INSCOP Research în septembrie 2015, arată că 61% dintre români au declarat că au încredere în DNA, sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi. De altfel, în luna ianuarie, a câştigat, pentru a doua oară, premiul pentru Europeanul Anului 2016, oferit de Reader‘s Digest. Într-un scurt interviu acordat revistei Capital, şefa Justiţiei ne-a mărturisit că de la început a fost avertizată că şi-a ales un job al bărbaţilor. „Lucrez de peste 20 de ani ca procuror, sistem care mulţi ani de zile a fost considerat că este un domeniu destinat bărbaţilor. De multe ori, după angajare, am auzit colegi care susţineau că „procuratura nu este pentru femei“. Iată că viaţa profesională a dovedit că se înşelau“, a spus Kovesi.

Potrivit acesteia, în 20 de ani lucrurile au evoluat foarte mult. Acum numărul femeilor şi al bărbaţilor care lucrează în procuratură este aproape egal, chiar şi din perspectiva funcţiilor de conducere. „La vârsta de 33 de ani am devenit prima femeie procuror general din România şi trebuie să recunosc că a fost o provocare. Deşi aveam vechimea profesională necesară, multă lume nu mi-a dat şanse. Probabil din cauza vârstei. Probabil pentru că eram femeie“, a mai spus Kovesi.

În perspectiva sa, nu putem vorbi acum de discriminări în sistemul de justiţie. Asta pentru că majoritatea funcţiilor de conducere se ocupă prin concurs, iar promovarea în grade profesionale se face tot prin concurs.
„Ca şi conducător de instituţie, mi-am ales echipa managerială raportându-mă mereu numai la calităţile profesionale ai celor pe care îi doream în echipă, indiferent că erau bărbaţi sau femei“, a mărturisit şefa DNA.

În ceea ce priveşte puterea pe care o deţine, Laura Codruţa Kovesi spune că „eşti puternic atunci când eşti corect şi respecţi legea în tot ceea ce faci. Şi aceasta este cel mai important lucru, chiar dacă eşti femeie sau bărbat“, a conchis Kovesi.

O nefumătoare, comunicatoarea unui producător de tutun

Din presă, la ministerul de Externe, apoi şefa de comunicare a unei mari companii producătoare de tutun. Parcursul carierei Gildei Lazăr este unul impresionant. Fiecare dintre începuturile profesionale la care face referire – cel de jurnalist, de purtător de cuvânt la MAE sau cel actual, respectiv head of corporate affairs la JTI România i-a solicitat talentul de comunicator. „Nu sunt feministă, prefer să rămân feminină, iar această atitudine m-a ajutat pe parcursul profesional. Am intrat în presă la 25 de ani, fiind deosebit de intransigentă, dar cu argumente. Mulţi îşi aduc încă aminte de mirarea publică a preşedintelui Iliescu: „atât de tânără şi frumoasă şi atât de rea?“ Se zicea pe atunci că „cine n-a fost criticat de Gilda nu există“ şi mi se spunea „otrava de la România Liberă“, îşi aminteşte şefa de comunicare a JTI. „Însă felul meu de a fi ca om, dincolo de condeiul ascuţit, şi faptul că nu arătam rău deloc m-au ajutat să deschid uşi şi să păstrez chiar şi astăzi relaţii civilizate, bazate pe respect şi încredere, atât cu cei de la putere, cât şi cu cei din Opoziţie“, a mărturisit Gilda Lazăr. „De 18 ani, lucrez într-un domeniu controversat, industria tutunului, în care nu am când să mă plictisesc. De şapte ani, predau la Universitatea Bucureşti, împărtăşind din experienţa mea viitoarelor generaţii de comunicatori. Consider că, pentru performanţă, e nevoie de lideri, de viziune, de obiective clare şi de resurse“, a conchis Gilda Lazăr.

Românca cercetător care a revoluţionat Medicina

Raluca-Ioana van Staden, cercetătoarea care, împreună cu Jacobus Frederick van Staden, a inventat un dispozitiv care depistează cancerul în doar 6 minute, a absolvit Facultatea de Chimie în 1992, iar teza de doctorat şi-a susţinut-o în 1997. În acelaşi timp, ea a urmat şi pedagogie muzicală şi pian la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, având un master în compoziţie. La ora actuală este şef al Laboratorului de Electrochimie şi PATLAB din Cadrul Institutului Național de Cercetare pentru Electrochimie şi Materie Condensată şi are conducere de doctorat la Universitatea Politehnică din Bucureşti. În perspectiva sa, una dintre cele mai mari realizări ale sale este faptul că a putut depista cancerul de plămâni şi gastric în stadiu incipent la anumiţi pacienţi, care au putut fi trataţi imediat. „Orice om de succes, indiferent că este femeie sau bărbat trebuie să fie înzestrat cu anumite calităţi, cum ar fi profesionalism, perseverenţă, aspiraţie spre culmi înalte şi să caute soluţii simple la probleme complexe“, explică Raluca-Ioana van Staden. Principalul obiectiv de când a revenit în România, zice că a fost includerea tinerilor masteranzi şi doctoranzi în echipa de cercetare. „Pot să spun că nu există bucurie şi realizare mai mare, decât să-i vezi pe aceşti tineri crescând, publicând în reviste de top, luând premii la conferinţe internaţionale şi câştigând, aşa cum a fost cazul Iulianei Moldoveanu, toate cele trei premii puse în joc în cadrul programului POSDRU“, conchide inventatoarea.

Antreprenoarea care a reinventat turismul

Lucia Morariu este antreprenoarea care, în 1993, a pus bazele uneia dintre cele mai mari agenţii de turism de pe piaţa locală, Eximtur, cu afaceri de peste 41 milioane de euro, în 2015. Pentru ea, secretul unei cariere de succes s-ar traduce prin sistemul de valori aplicat în business, respectul faţă de clienţi, parteneri şi colegii din echipă, deschiderea spre perfecţionare şi învăţare permanent, arta de a construi şi menţine o echipă performantă şi motivată. În opinia sa, este foarte dificil pentru o femeie, în zilele noastre, să ocupe funcţii înalte, cu toate că ele sunt mai prudente, mai atente la indicatorii financiari, mai analitice şi mai dispuse să asculte nevoile oamenilor decât bărbaţii. „O femeie antreprenor răspunde de întreaga familie pe care o conduce, de oamenii care fac parte din echipă, de problemele şi nevoile lor. De multe ori, propria familie suferă“, explică Lucia Morariu.

Ce spun statisticile

În România, mediul de business feminin se dezvoltă într-un ritm din ce în mai accelerat, în condiţiile în care tot mai multe companii cooptează în conducere femei şi din ce în ce mai multe firme sunt deschide de către femei, arată cel mai recent raport al BCR din domeniu. În acelaşi timp, afacerile conduse de ele au înregistrat, în ultimii trei ani o evoluţie faţă de restul businessurilor cu o creştere anuală a cifrei de afaceri de 2%.

În ciuda progresului vizibil din ultima vreme în spaţiul european, inegalităţile de gen rămân încă o problemă nerezolvată, arată indexul dat publicităţii anul trecut de către Institutul European al Egalităţii de Gen. Potrivit sursei citate, România este ţara cu cea mai mare inegalitate între femei şi bărbaţi. Diferenţele dintre bărbaţi si femei sunt încă, considerabile, întrucât rata de ocupare pe piaţa fortei de muncă este mai mică pentru femei, la fel ca şi puterea politică. Iar femeile au un risc mai mare de sărăcie, se arată în raport.

„Reprezentarea femeilor în structurile economice este indicatorul cu cea mai mare creştere, deşi bărbaţii continuă să fie majoritari în toate ţările, în toate domeniile. Cel mai mare progres a fost realizat la prezenţa femeilor în consiliile de conducere ale companiilor listate la bursă. Există o Directivă Europeană care încurajează companiile să crească prezenţa femeilor cu 40% până în 2020“, este una dintre concluziile Indexului.

La vârsta de 33 de ani am devenit prima femeie procuror general din România şi trebuie să recunosc că a fost o provocare. Deşi aveam vechimea profesională necesară, multă lume
nu mi-a dat şanse. Laura Codruţa Kovesi,procuror şef DNA

Nu sunt feministă, prefer să rămân feminină, iar această atitudine m-a ajutat pe parcursul profesional. Consider că, pentru performanţă, e nevoie de lideri, de viziune, de obiective clare şi de resurse. Gilda Lazăr, head of corporate affairs communication, JTI România

Orice om de succes, indiferent că este femeie sau bărbat trebuie să fie înzestrat cu anumite calităţi, cum ar fi profesionalism, perseverenţă, aspiraţie spre culmi înalte. Raluca-Ioana van Staden, cercetător

O femeie antreprenor răspunde de întreaga familie pe care o conduce, de oamenii care fac parte din echipă, de problemele şi nevoile lor. De multe ori, propria familie suferă. Lucia Morariu, fondator Eximtur