În cadrul alegerilor recente pentru funcțiile de vicepreședinți ai Parlamentului European, doi eurodeputați români, Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, au fost aleși în această poziție în prima rundă de voturi.
Succes românesc. Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă – vicepreşedinţi ai Parlamentului European
În cadrul alegerilor recente pentru funcțiile de vicepreședinți ai Parlamentului European, doi eurodeputați români, Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță, au fost aleși în această poziție în prima rundă de voturi. Victor Negrescu a obținut 394 de voturi, în timp ce Nicolae Ștefănuță a strâns 347 de voturi, consolidând astfel prezența României în structurile de conducere ale Parlamentului European.
Împreună cu ei, alți nouă eurodeputați au fost aleși vicepreședinți în prima rundă. Aceștia sunt Sabine Verheyen (604 voturi), Ewa Kopacz (572 voturi), Esteban Gonzales Pons (478 voturi), Katarina Barley (450 voturi), Pina Picierno (405 voturi), Martin Hojsik (393 voturi), Christel Schaldemose (378 voturi), Javi Lopez (377 voturi) și Sophie Wilmes (371 voturi).
A doua rundă de alegeri pentru ocuparea celor trei locuri rămase de vicepreședinți ai Parlamentului European este programată pentru aceeași zi, la ora locală 18:00. Candidații în competiție sunt Klara Dostalova, Fabrice Leggeri, Younous Omarjee, Antonella Sberna, Ewa Zajaczkowska-Hernik și Robert Zile.
În aceeași zi, eurodeputata malteză Roberta Metsola a fost realesă în funcția de președinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani și jumătate. Metsola a obținut 562 de voturi din 623 de voturi valabil exprimate. A concurat pentru această funcție și eurodeputata spaniolă Irene Montero, care a obținut 61 de voturi.
Urmează ca miercuri să fie aleși cei cinci chestori ai Parlamentului European, iar în data de 19 iulie va fi anunțată componența fiecărei comisii de specialitate a legislativului UE.
”Este o onoare pentru mine să devin astăzi Vicepreşedinte al Parlamentului European, dar şi o mare responsabilitate. Îmi propun să aduc Parlamentul mai aproape de oameni, în special de tineri. Criza socială, inegalitatea, discriminarea, îi fac pe tineri să fie îngrijoraţi de viitor. Noi, întregul birou al Parlamentului, avem datoria să le arătăm că democraţia europeană funcţionează, că drepturile lor sunt respectate şi că vocea lor este ascultată”, a declarat Nicu Ştefănuţă.
Cum este structurat Parlamentul European
În cadrul Parlamentului European, Biroul este o structură crucială responsabilă de organizarea internă a instituției. Alături de președinte, vicepreședinții și chestorii alcătuiesc acest Birou. Președintele are rolul principal de a supraveghea activitățile Parlamentului European și de a-l reprezenta în toate aspectele juridice și în relațiile externe. De asemenea, președintele poate delega anumite atribuții către vicepreședinți pentru a facilita gestionarea eficientă a activităților parlamentare.
Vicepreședinții Parlamentului European, în număr de 14, au și ei un rol important. Ei pot să-l înlocuiască pe președinte în prezidarea sesiunilor plenare ale Parlamentului. Acest lucru este esențial pentru asigurarea continuității și bunei funcționări a lucrărilor legislative și de dezbatere în plen. Mandatul președintelui și al vicepreședinților este de doi ani și jumătate, conform regulamentelor instituției.
Această structură asigură că Parlamentul European poate acționa eficient și să răspundă nevoilor legislative și administrative ale Uniunii Europene, fiind un organ central în procesul democratic al luării deciziilor la nivel european.
„Încrederea în Parlamentul European a fost zdruncinată, iar fiecare dintre noi avem responsabilitatea să o restabilim. Îmi propun să continui, alături de ceilalţi colegi, munca Biroului anterior privind transparenţa, buna guvernanţă şi restabilirea încrederii cetăţenilor noştri. Trebuie să arătăm oamenilor că Parlamentul European nu este doar o instituţie, ci un simbol care promovează valorile europene, care respectă drepturile fiecăruia dintre noi. Voi face tot ce stă în mâinile mele ca problemele sociale, problemele tinerilor, problemele minorităţilor să fie auzite, dar şi rezolvate”, a mai spus europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă.