Se știe cine este succesorul lui Vladimir Putin dacă dictatorul moare
Este de așteptat ca Vladimir Putin să câștige fără probleme un nou mandat de președinte al Rusiei. Alegerile prezidențiale sunt programate între 5 și 17 martie. Kremlinul este, însă, pregătit pentru orice alt scenariu.
Putin ar câștiga cel de-al cincilea mandat de președinte al Rusiei. Asta ar marca și cel de-al treilea deceniu complet în care Putin conduce țara ca lider suprem. Există voci în Rusia care afirmă că cariera politică a lui Putin poate fi comparată cu cea a unui președinte pe viață. Cu toate acestea, realegerea sa în funcție aduce în prim-plan o problemă incomodă pentru viitoarea stabilitate politică a Rusiei. Atât președintele cât și cercul său nu au făcut nicio pregătire vizibilă pentru o eventuală eră post-Putin.
Cu toate acestea, pare că această chestiune nu este considerată urgentă de către Putin și liderii de la Kremlin, notează CNN. Putin și-a consolidat deja reputația de cel mai longeviv lider al Rusiei de la dictatorul sovietic Iosif Stalin încoace. În plus, în 2020, au fost adoptate modificări constituționale care îi permit lui Putin să rămână la putere până în 2036. Încă de dinainte ca Putin să-și anunțe candidatura, Kremlinul a transmis clar că nu se așteaptă la alternative la sistemul său de conducere concentrată într-o singură persoană.
„Dacă presupunem că președintele candidează, atunci este evident că nu poate exista o competiție reală pentru funcția de președinte în această etapă actuală”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Putin „se bucură de sprijinul absolut al populației”.
Sistemul lui Putin este fragil
La vârsta de 71 de ani, Putin nu pare să simtă nevoia să-și pregătească un succesor. Unii observatori din cercurile de la Kremlin observă că realegerea lui Putin subliniază o problemă majoră: sistemul construit în ultimele două decenii sub conducerea sa este fragil, gerontocratic și vulnerabil la un șoc major, cum ar fi boala sau moartea liderului de vârf, menționează jurnaliștii americani.
„Diferite provocări… ar putea fi mai aproape decât credem. Putin ar putea teoretic să conducă încă 12 ani. Nu cred că acest lucru se va întâmpla, mai ales dacă Ucraina obține noi victorii care vor avea repercusiuni la Moscova”, a declarat Andreas Umland, analist la Centrul pentru Studii Est-Europene din Stockholm.
Prerogativele prezidențiale ar fi preluate de Mișuștin
Federația Rusă dispune de un sistem constituțional care stabilește o succesiune ordonată. În eventualitatea în care Putin moare sau devine incapacitat pe durata mandatului său, atribuțiile sale vor fi preluate temporar. Cel care le va prelua este președintele guvernului, poziție ocupată în prezent de prim-ministrul Mihail Mișuștin.
„Dar, în practică, analiștii spun că Putin prezidează ceva asemănător unui sistem judiciar, în care președintele este arbitrul suprem al disputelor dintre facțiunile concurente ale elitei. Și acolo unde sistemul sovietic avea un Birou politic bazat pe consens care stabilea un mecanism relativ stabil (deși netransparent) pentru transferul de putere, unii observatori au comparat cercul intim al lui Putin, care include prieteni bogați, reprezentanți ai aparatului de securitate al statului și tehnocrați loiali, cu un fel de Birou politic 2.0 care ar putea gestiona o potențială succesiune”, scrie CNN.
Cu toate acestea, Rusia a avut deja un precedent în ceea ce privește transferul puterii către un succesor de încredere. Așa s-a întâmplat în 2008, când Vladimir Putin i-a predat puterea lui Dmitri Medvedev, un politician pe care l-a selectat personal.
Cu toate că Medvedev a preluat chemodanchik-ul (valiza nucleară cu codurile de lansare) și a ocupat locul în echivalentul rusesc al Air Force One. Putin a rămas adevărata putere în spatele tronului. El și-a asigurat un al treilea mandat în 2012. Medvedev a semnat o lege care a extins durata mandatelor prezidențiale la șase ani. Ulterior, Putin a reconfigurat limitele mandatelor prin referendumul constituțional din 2020.
