Ideea este ca Suedia să emită mai multe obligaţiuni guvernamentale – pentru majorarea ofertei de pe piaţă – şi să pună banii în fond, deoarece nu este nevoie de ei pentru buget.
Andersson nu a specificat care ar fi nivelul limită pentru datoria statului, dar a precizat că Norvegia, deşi are cel mai mare Fond suveran de investiţii din lume, are un nivel al datoriei de 30% din PIB.
Guvernul suedez intenţionează să reducă datoria la aproximativ 31% din PIB până în 2020, datorită expansiunii economiei.
Din cauza nivelul scăzut al datoriei, există o primă de lichiditate pentru a deţine obligaţiuni suedeze. Temerea autorităţilor este că investitorii ar putea sta deoparte, fiind mai dificil şi mai costisitor să obţii împrumuturi, de exemplu dacă Executivul ar fi nevoit să salveze bănci în timpul unei eventuale crize.
"Dacă datoria statului este atât de scăzută încât avem o problemă cu lichiditatea obligaţiunilor guvernamentale, atunci soluţia Norvegiei ar putea fi o posibilitate. Este posibilă combinarea Fondului cu datoria, astfel încât să existe lichiditate în obligaţiunile guvernamentale", a declarat Andersson.
În cazul în care Guvernul suedez se va împrumuta cu echivalentul a 5% din PIB, majorând nivelul datoriei de la 30 la 35% din PIB, ar fi echivalentul a aproximativ 200 de miliarde de coroane suedeze (22,2 miliarde de dolari) pe care Suedia i-ar putea pune într-un Fond suveran de investiţii.
Fondul Norvegiei gestionează active în valoare de 7.636 miliarde de coroane (854 miliarde euro), fiind cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, deţinând 1,3% din toate acţiunile listate la nivel mondial. La finele lui 2016 fondul deţinea acţiuni la aproape 9.000 de firme.
În România, Guvernul a decis în februarie adoptarea unui memorandum privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Potrivit memorandumului, FSDI va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, fiind un mecanism de finanţare care va identifica şi materializa oportunităţi investiţionale cu impact în dezvoltarea economică durabilă şi crearea de noi locuri de muncă pe termen lung. Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI.
AGERPRES