Suedia, simbolul unei abordări alternative pentru limitarea răspândirii Covid-19, a forțat mulţi factori să își reevalueze strategia, deoarece datele arată un adevăr incontestabil, şi-anume faptul că situația pandemiei din Suedia este mai bună decât multe altele, scrie publicația italiană Il Giornale.

Iniţial, ţara scandinavă a fost mult criticată de cei care credeau că protecția vieților umane ar trebui să fie trăsătura caracteristică a strategiei occidentale. Cea care trebuia să combată răspândirea noului coronavirus. Pe scurt, Suedia a fost acuzată de cei care credeau că „imunizarea în masă” și refuzul de a bloca activitățile economice au reprezentat atât un pericol, cât și o înfrângere pentru cultura vieții, care este tipică contextelor catolice. Ceva similar, cel puțin în primele faze, i s-a întâmplat şi primului ministru britanic Boris Johnson. În cazul suedez, însă, statisticile îi uimesc pe comentatorii de astăzi. Mai ales pentru că la Stockholm, al doilea val pare a fi deja o fantomă a trecutului. Într-adevăr, revenirea virusului pare un fenomen pe care suedezii vor putea spune că nu l-au suferit. Dar să analizăm pe baza cazuisticii.

În momentul redactării acestui articol, în Suedia se vorbește doar despre felul în care a fost învinsă pandemia. Poate că este puţin cam devreme pentru o astfel de concluzie, însă există cifre care pot fi verificate. Şi care arată că în ziua de 15 septembrie au existat doar 188 de cazuri noi. O imagine foarte diferită de cea din iunie, când autoritățile medicale ale națiunii din Europa de Nord erau obligate să numere zilnic aproape două mii de cazuri pozitive. Ce s-a întâmplat între timp? De ce, în lunile în care restul Vechiului Continent este nevoit să se gândească la un posibil al doilea lockdown, Suedia pare să poată dormi liniştită (cel puțin până acum)? Trebuie să se fi întâmplat ceva diferit de restul Europei.

În Suedia vocea științei este singură

Coordonatorul echipei care a gestionat epidemia din ţara scandinavă a oferit canalului France24 o explicație în acest sens, afirmând că Suedia este una dintre acele națiuni în care vocea științei, cea oficială legată de stat, este una singură. Iar rezultatul mecanismului comunicativ, spre deosebire de alte contexte europene, pare a fi mai puțin confuz. Sunt cuvinte simple – cele ale doctorului Anders Tegnell – şi este posibil ca la baza succesului să se afle chiar această presupusă banalitate: „Strategia noastră este mai durabilă – a spus omul de ştiinţă, așa cum a raportat şi Europa Today – şi poate fi aplicată pe o  perioadă mare de timp, în locul strategiei care necesită închidere, apoi redeschidere, și apoi din nou închidere”.

Prin urmare, secretul ar consta în prelungirea în timp a regulilor stricte impuse în alte locuri. Cu siguranţă că la această strategie a contribuit mult şi ordinea mentală și socială a suedezilor. Prin urmare, persoanele au respectat în general indicațiile furnizate, care au fost, cel puţin comparativ cu cele din Italia, mai puțin invazive. Se pare că acesta ar fi secretul. Dar mai există un lucru pe care Tegnell îl semnalează și care are de-a face cu timpul: „Diferenţa o vom vedea doar la sfârșit”, recunoaşte el. 

OMS însăși a trebuit să admită că Suedia poate fi un exemplu pentru alte comunități naționale. Indiferent de eficienţa unei strategii, se pare că putem spune că sinergia dintre prevederile experților și comportamentul privat al cetățenilor a jucat un rol decisiv. Sau, cel puţin Tegnell pune un accent important pe acest lucru. Ceea ce ar însemna în esenţă că un lockdown parțial, dar prelungit în timp, ar putea produce efecte mai bune decât un blocaj net, strict, dar limitat din punct de vedere temporal. Aceasta este concluzia care poate fi trasă din felul în care regatul suedez a gestionat epidemia de Sars-Cov2.  Însă, – așa cum s-a menționat deja -unicul şi adevăratul judecător va fi timpul.