Ultimul obstacol major care stătea în calea intrării celor două națiuni în alianța militară a fost înlăturat, după ce Turcia a decis să nu se mai opună. Așadar, cele două state nordice vor deveni membre NATO cu drepturi depline, susținând flancul estic al blocului după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Suedia și Finlanda și-au anunțat intenția de a se alătura NATO în mai, după ce invazia Rusiei în Ucraina a provocat o schimbare bruscă a atitudinii populației, amintește CNN.

Ce urmează pentru Suedia și Finlanda

Șeful NATO a declarat că se așteaptă ca Suedia și Finlanda să devină rapid membre ale alianței militare. Procesul de aderare cuprinde șapte pași. Candidații trebuie să accepte în mod oficial obligațiile de aderare, iar apoi statele membre trebuie să semneze un Protocol de aderare, înainte de a-l ratifica, fiecare în parte.

După aceea, țara candidată este invitată oficial să adere la Tratatul de la Washington, documentul fondator al alianței.

Procesul de ratificare durează, de obicei, aproximativ un an, de la semnarea Protocolului de Aderare de către membri NATO, până la aderarea țării la Tratatul de la Washington.

Dar războiul din Ucraina a adăugat o urgență fără precedent aderării Suediei și Finlandei, iar calendarul ar putea fi accelerat.

Cum a schimbat invazia Rusiei toate planurile

Suedia și Finlanda erau deja pe drumul spre Occident pe probleme de securitate din momentul în care au intrat în UE. Dar invazia Ucrainei a accelerat dramatic acest proces, obligându-le să grăbească demersurile.

Dacă Rusia a fost dispusă să invadeze Ucraina, o țară cu 44 de milioane de oameni și un PIB de aproximativ 516 milioane de dolari, ce ar ține-o în loc să invadeze țări mai mici precum Finlanda sau Suedia?

De la invadarea Ucrainei, în februarie, sprijinul publicului finlandez pentru aderarea la NATO a crescut de la aproximativ 30% la aproape 80% în unele sondaje. Majoritatea suedezilor vrea, de asemenea, ca țara lor să se alăture alianței.

Cum a reacționat Rusia

Rusia a criticat decizia Finlandei și Suediei de a încerca să se alăture alianței. Ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, a declarat la acea vreme că o astfel de mișcare ar fi o „greșeală” cu „consecințe de amploare”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „extinderea NATO nu va face lumea mai stabilă și mai sigură” și a avertizat că reacția Rusiei va depinde „de cât de departe și de cât de aproape de granițele noastre se va deplasa infrastructura militară”.

Înainte de invazia din Ucraina, Putin și-a exprimat constant convingerea că NATO s-a apropiat prea mult de Rusia și ar trebui să revină înapoi la granițele sale din anii 1990. Dorința Ucrainei de a adera la NATO și statutul său de partener NATO, văzute ca un pas pe calea către eventuala aderare cu drepturi depline, a fost una dintre numeroasele nemulțumiri pe care Putin le-a numit în justificarea invaziei. În mod ironic, invazia din Ucraina a dat alianței un nou scop  și i-a crescut puterea.