"Noi susţinem în continuare lipsa unor argumente economice pentru menţinerea acestor restricţii, statele membre având decizii politice pe această componentă şi nu argumente economice", a afirmat ieri Sulfina Barbu.

Aceasta a adăugat că "avem o liberalizare parţială a pieţei muncii din Germania pentru anumite profesii, în general pentru cele care necesită studii superioare".

Ministrul Muncii a mai afirmat că este încurajată de "atitudinea Comisiei Europene şi a comisarului european Laszlo Andor care a asigurat, inclusiv în Consiliul EPSCO (pentru Ocuparea forţei de muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori), că va analiza foarte atent şi sever justificarea statelor membre care decid să menţină restricţii pe piaţa muncii şi care a spus, inclusiv în plenul Consiliului, că acestea constituie derogări de la Tratatul de Aderare şi a propus statelor membre să ia în calcul şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie în acest domeniu".

Se urmăreşte dinamizarea colaborării pe piaţa muncii

Potrivit ministrului Muncii, în perioada imediat următoare, urmează a fi încheiate cu omologii din alte ţări o serie de documente bilaterale privind "o dinamizare a colaborării în domeniul pieţei muncii, dar şi a combaterii muncii la negru", amintind în acest sens Marea Britanie şi Cehia.

Pe de altă parte, cu câteva zile în urmă, pe 15 decembrie, Parlamentul European a votat şi a adoptat o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene stabilirea de parametri foarte clari în evaluările economice pe care le solicită ţărilor care menţin restricţii în spaţiul comunitar. Este vorba despre standarde punctuale pentru toate statele membre care continuă să menţină restricţii pentru muncitorii români şi bulgari. Rezoluţia apreciază că "mai multe state membre au decis să menţină restricţiile pentru români şi bulgari, mai mult din cauza presiunilor politice".

De altfel, din raportul CE de la 11 noiembrie rezulta că românii au un rol, mai degrabă pozitiv, în economiile ţărilor de destinaţie, la nivel european impactul mobilităţii ducând la o creştere cu 0,3% a PIB-ului pentru UE-27 şi cu 0,4% pentru UE-15, scrie Agerpres.