Summitul B9 din România vizează pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 - 30 iunie, și va aborda prioritar consecințele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și răspunsul Alianței la acestea. Ce decizii s-ar putea lua la București?
Şefii de state din Formatul Bucureşti 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria – s-au reunit vineri, la Palatul Cotroceni, într-un summit găzduit de preşedintele Klaus Iohannis şi de omologul polonez, Andrzej Duda, ca iniţiatori ai acestui format. La reuniune participă online şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Administraţia Prezidenţială transmite că reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 are o importanţă deosebită, în special în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a provocărilor comune şi multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum şi întreaga regiune euroatlantică.
Potrivit jurnalistului Radu Tudor, s-ar putea luat decizia de extindere a prezenței NATO în țările expuse unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, inclusiv în România.
Ceea ce vedem acum nu reprezintă o dezescaladare
„Ar fi o voce unitară pe flancul de est al NATO, care să ceară tuturor aliaților ca la summit-ul NATO de la Madrid să fie luată decizia extinderii prezenței militare aliate pe teritoriul țărilor noastre, țări care sunt expuse în prima linie a agresiunii Rusiei în bazinul Mării Negre, în Ucraina și în alte locuri.
Din păcate, ceea ce vedem acum nu reprezintă o dezescaladare, ci mai degrabă un război de uzură, un război pe termen lung. Și noi trebuie să fim pregătiți. Vrem mai multe trupe NATO pe teritoriul României și pe teritoriul celorlalte țări din flancul estic.
Și în al doilea rând, vrem să ne asigurăm că în noul concept strategic, Rusia este definită negru pe alb ca fiind o amenințare la adresa securității europene, generatoare de mari îngrijorări și de aici să rezulte o postură de apărare și de descurajare a NATO fără precedent în istoria sa”, a declarat Radu Tudor.
Nu am mai văzut o mobilizare internațional atât de serioasă
Acesta spune că mobilizarea în cadrul NATO și nu numai este serioasă, îngrijorarea fiind împărțită de non-aliați și parteneri strategici ai Alianței. În cadrul reuniunii se vorbește despre o ajutorare militară, economică și umanitară pentru Kiev, mai spune jurnalistul, care conchide că „o eventuală prăbușire a Ucrainei ar putea să însemne un dezastru pentru tot continentul european”.
„Pentru prima oară de când particip la reuniuni sau summit-uri NATO, din 1994, nu am mai văzut o mobilizare internațional atât de serioasă. La summit vor fi prezenți și non-aliați, parteneri strategici, care reprezintă componenta de cooperare extinsă a NATO pe plan mondial.
Vor fi acolo Japonia, Coreea de Sud, Australia și este clar că această uriașă comunitate a democrațiilor împărtășește toate valorile NATO, împărtășește îngrijorările de securitate generată de o Rusie agresivă și războinică și, în egală măsură, este preocupată ca Rusia să poată fi învinsă în Ucraina, să fie eliberat acest teritoriu și Ucraina să nu se prăbușească din punct de vedere militar și economic.
Da, se discută toate componentele de ajutorare militară, economică și umanitară, pentru că o eventuală prăbușire a Ucrainei ar putea să însemne un dezastru pentru tot continentul european”, a explicat Radu Tudor la Antena 3.