Călin Georgescu, beneficiar al finanțărilor USAID la începutul anilor 2000
Scandalul privind finanțările Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) continuă să capete ecouri și în România. Pe măsură ce pe rețelele de socializare circulă „liste negre” ale presupușilor beneficiari ai fondurilor, se adună și voci care denunță o altă față a acestui mecanism: Călin Georgescu, controversatul prezidențiabil, ar fi fost unul dintre beneficiarii USAID încă de la începutul anilor 2000.
În acea perioadă, Georgescu era asociat cu cercurile PSD și ar fi lucrat la proiecte de dezvoltare, printre care cel pentru Zona Metropolitană Oradea, finanțat de USAID.
Costin Andrieș, redactor-șef la inliniedreapta.ro, a publicat un document în care se confirmă implicarea lui Georgescu în astfel de proiecte în 2002.
În plus, pe rețeaua X, Georgescu a salutat investigația DOGE (departament guvernamental coordonat de Elon Musk) cu privire la fondurile USAID, ceea ce pune în contrast declarațiile sale anterioare cu implicarea sa directă în beneficiile agenției americane.
Călin Georgescu, descris ca lobby-ist PSD
Pe de altă parte, un utilizator X prezintă extrase din presa anului 2003, unde Georgescu era descris ca lobby-ist PSD, director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, implicat în proiecte finanțate de USAID, potrivit stiripesurse.ro.
Susținătorii lui Călin Georgescu vor găsi, pe bună dreptate, circumstanțe și explicații pentru situația prezentată mai sus. La fel de adevărat este că și adversarii săi pot adresa argumente care contestă veridicitatea pozițiilor și acțiunilor sale. Astfel, acest subiect trebuie tratat cu prudență, având în vedere complexitatea sa.
Poate, așa cum spunea un celebru autor cu aproape 100 de ani în urmă, „oamenii sunt condamnați să nu poată crede în ceva decât cu prețul orbirii lor”.
USAID ca instrument politic este un aspect pe care nu îl poți ignora
Cât despre finanțările americane, putem crede, așa cum ni se explică într-un articol din publicația Presone, că „ăsta a fost dintotdeauna interesul organizațiilor precum USAID – să ajute aliații Americii să aibă o societate civilă puternică, în stare să nu lase aceste țări să colapseze sub interesele oligarhilor.”
Poate în 99% din cazuri agenda a fost una curată, s-a zidit spiritul civic, s-au promovat principiile democrației și chiar s-au salvat vieți. Însă, riscul ca acel 1% să fi însemnat utilizarea USAID ca o armă ideologică și politică este un aspect pe care nu îl putem ignora, mai ales în contextul acțiunilor Administrației Trump.
În final, dezvăluirile nu oferă un verdict clar, dar ridică întrebări esențiale privind implicarea organizațiilor internaționale în viața politică a unor țări precum România. Cum trebuie interpretate legăturile dintre politicieni și agențiile externe?
Aceasta rămâne o întrebare deschisă, iar răspunsul nu este simplu, având în vedere complexitatea și multiplele perspective care pot fi luate în considerare.
