Este anunţul momentului venit din partea Ministerului Apărării Naţionale cu privire la rezervişti!

Recrutarea rezerviştilor voluntari, prelungită oficial în România

Astfel, perioada de recrutare a rezerviştilor voluntari, seria 2023, a fost prelungită până la data de 28 iulie.

În plus, procesul de formare și dezvoltare profesională a rezerviștilor voluntari a fost îmbunătățit. Totul s-a realizat printr-un ordin semnat de către șefului Statului Major al Apărării din România.

În informarea transmisă marţi, 4 iulie, de către MApN se arată faptul că reorganizarea cadrului de pregătire și instruire a rezerviștilor voluntari este menită să se adapteze mult mai bine la nevoile sistemului militar, ţinându-se cont în acelaşi timp şi de nevoile pieței de muncă din ţara noastră.

Totodată, flexibilizarea regulilor privind recrutarea rezerviştilor vine și în întâmpinarea nevoilor celor interesați de efectuarea serviciului de militar în rezervă și a angajatorilor acestora.

MApN transmite faptul că principalele schimbări ce vin odată cu acest ordin al șefului Statului Major al Apărării vizează stabilirea duratei pregătirii inițiale la trei săptămâni pentru toate categoriile de rezerviști voluntari (ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați).

Se va pune accent pe dimensiunea practic-aplicativă a instrucției, precum și adaptarea modulelor anuale de instruire pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor necesare atribuțiilor funcționale.

Ce beneficii primesc rezerviştii voluntari în ţara noastră

Îmbunătăţit în anul 2021, Statutul rezerviștilor voluntari vine cu o serie de beneficii pentru cei care participă la acest program al Armatei Române:

  • remuneraţie acordată în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, în cuantum de 30 % din solda de funcţie, la care se adăugă solda gradului deţinut;
  • indemnizație de instalare – compusă din solda de funcţie, gradații, solda de comandă și solda de grad;
  • eliminarea obligației privind restituirea cheltuielilor de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării sau nefinalizării contractului;
  • eliminarea limitărilor privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate;
  • crearea posibilității repartizării în funcție, fără a mai susține probele de selecție, a rezerviștilor proveniți din cadre militare în activitate și soldați/gradați profesioniști, în primul an de la trecerea în rezervă.

Reamintim că ţara noastră are aproximativ 70.000 de militari activi, însă forţele aflate în rezervă se ridică la numai 60.000 de oameni. Multe voci au atras atenţia că numărul rezerviştilor este mult prea mic pentru o capacitate robustă de răspuns militar în caz de criză.

Tinerii din România nu mai sunt atraşi prin intermediul unor servicii militare alternative

„În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar, dar nu s-au introdus servicii militare alternative care să fie atractive pentru tineri. Vorbim de aceste servicii remunerate, despre care putem face vorbire acum şi care au succes printre tineri pentru că vorbim de sume care pentru mulţi nu sunt de neglijat, model adoptat de Polonia, de exemplu, încă de la suspendarea de către autorităţile de la Varşovia a serviciului militar obligatoriu.

Dar până să modificăm legea, până să schimbăm legislaţia aşa cum este acum, ne-am trezit cu un bazin tot mai mic şi mai matur, ca să spun aşa, de rezervişti. În plus, mai avem o chestiune. Pe lângă soldele convingătoare, tinerii mai primesc şi o oportunitate de a intra în sistemul militar, pentru că, la un moment dat, pot opta pentru serviciu activ.

Apoi, cred, tinerii s-au convins de siguranţa pe care o aduce NATO şi nu mai văd un risc crescut în a face un serviciu militar. În fine, condiţiile în care se execută un serviciu militar într-un stat NATO, hrana primită, condiţiile de cazare nu mai au nimic în comun cu cele de pe vremea comunistă”, afirma Aurel Cazacu, analist militar, acum ceva timp.