Scandalul dintre Telemobil si RomTelecom a pornit de la faptul ca, i timp ce operatorul national si-a asigurat, prin contractul de privatizare, monopolul telefoniei fixe pina la iceputul anului 2003, Telemobil a iceput sa puna i functiune posturi fixe (cabine telefonice) pentru convorbiri printr-un sistem radio.
in luna noiembrie 2000, oficialii Telemobil spuneau ca este vorba despre un proiect de telefonie rurala prin care vor fi instalate 4.000 de posturi telefonice.
„in numai trei luni de zile am instalat 450 astfel de posturi telefonice, i general i zonele unde exista foarte putine facilitati de comunicare”, spune Diwaker Singh, presedintele Telemobil.
Telemobil-Suntel intentiona, practic, sa monteze cele 4.000 de posturi telefonice i campusurile universitare, unitatile militare si i zonele rurale unde nu exista telefonie fixa.
in plus, Singh era perfect convins ca, din moment ce compania pe care o conduce detinea o licenta de telefonie rurala, putea deveni oricind un competitor direct al RomTelecom, chiar iainte de spargerea monopolului.
Sergiu Iliescu, fostul presedinte al Agentiei Nationale de Comunicatii si Informatica (ANCI), spune ca, i licenta pentru telefonie mobila celulara care a fost acordata la 24 martie 1992 operatorului Telefonica, se precizeaza ca aceasta licenta va putea fi utilizata si pentru telefonie rurala, atunci cind „le va permite reteaua”.
Telefonica a fost proprietarul initial al actualului Telemobil si prima companie care a furnizat servicii de telefonie mobila (i sistem NMT) pe piata romineasca.
in consecinta, Iliescu crede ca terminalele utilizate i acele zone ar fi putut sa fie si fixe. in plus, legea telecomunicatiilor spune ca i zonele rurale si locuri izolate nu poate fi vorba de monopol.
Telefonie rurala si preturi de dumping
Specialistii apreciaza ca i aceste zone nici nu ar fi interesant pentru RomTelecom monopolul, pentru ca e nevoie de investitii mari, fara profit. Numai ca intentia Telemobil de a instala cabinele telefonice i campusuri universitare sau unitati militare, zone care atrag i general clientii, a fost privita cu teama de conducerea RomTelecom, care s-a hotarit sa dea Telemobil i judecata.
Un fost oficial al ANCI spune isa ca decizia Telemobil de a instala posturi telefonice fixe a plecat de la o confuzie cit se poate de banala. „in vara anului trecut, Telemobil ne-a trimis o adresa prin care ne itreba daca isi poate folosi licenta de telefonie rurala pentru instalarea unor posturi telefonice i zone mai putin dezvoltate. Raspunsul nostru a fost ca da, dar am atentionat ca RomTelecom detine ica monopol i acest sector”, spune sursa citata.
Pe de alta parte, RomTelecom a acuzat Telemobil ca practica preturi de dumping care „nu-si gasesc justificare pe relatia cost-profit”. in replica, Singh spune ca: „din cauza RomTelecom, n-am reusit sa practicam preturi asa de mici cum am fi vrut, dar aproape 50-60% din apeluri sunt pe GSM, ceea ce permite preturi mai mici pentru apeluri (de la Iasi la Bucuresti costa mult mai mult pe fix prin RomTelecom)”. Astfel, prin acest serviciu se putea suna oriunde i tara, cu tariful de 16 centi/minut (aproximativ 5.000 lei).
Diwaker Singh spune ca proiectul de posturi telefonice nu era atit unul comercial, cit unul social.
„Una dintre igrijorarile exprimate de reprezentantii administratiilor locale a fost ca sunt foarte putine facilitati de comunicatie, mai ales la sate, si ne-au rugat sa facem ceva i acest sens”, explica presedintele Telemobil. Pentru noi nu e un proiect aducator de profit, ci unul de angajament pe piata, asumat cu diversi oficiali, mai spune acesta.
in final, potrivit reprezentantilor Guvernului, Telemobil a acceptat sa iasa din aceasta afacere chiar daca pierde bani seriosi.
„Litigiul a fost rezolvat pe cale amiabila itre RomTelecom si Telemobil. La iceput, cele doua companii au cerut medierea Ministerului de Comunicatii, dar ulterior, Telemobil a iteles ca prin proiectul pe care il derula nu facea decit sa sparga monopolul RomTelecom”, a declarat Ion Smeeianu, secretar de stat la Ministerul Comunicatiilor.
Reprezentantii RomTelecom au refuzat sa comenteze situatia aparuta, pe motiv ca scandalul este deja ichis si ca singurul perdant este Telemobil.
Practic, i momentul de fata, toate aparatele telefonice instalate de Telemobil, ca si cele care fusesera livrate de producator, sunt depozitate cu grija si asteapta momentul 1 ianuarie 2003. Conducerea companiei estimeaza pierderile din aceasta afacere la peste un milion de dolari. Diwaker Singh da vina pe legislatia neclara din Rominia si spune ca va icerca sa uite cit mai repede de pierderile iregistrate cu acest proiect. Actionarul majoritar al Telemobil, compania multinationala de comunicatii Inquam, cu sediul la Londra, nu pare isa la fel de linistit ca reprezentantul sau de la Bucuresti.
Actionarii nu sunt deloc icintati de afacere
„Bineiteles ca nu ne bucura faptul ca domnul Singh face afaceri din care se pierd bani. Mandatul dinsului este clar si se refera la rentabilizarea companiei pina cel tirziu la sfirsitul acestui an”, spun oficialii Inquam.
Inquam a preluat controlul Telemobil printr-o tranzactie financiara i valoare de peste 100 milioane de dolari, facuta cu Romanian Domestic Telephony Holding (RDT), care detinea 98% din actiunile companiei. Actionarii RDT au fost, i mod egal, compania Balli Group din Marea Britanie si fondurile de investitii Wirefree Fund si Racebrook. Wirefree Fund este un fond al bancii americane de investitii JP Morgan.
Principalii actionari ai Inquam sunt grupul american de telefonie mobila de tip CDMA Qualcomm Incorporated si fondul de investitii Omnia, din Orientul Mijlociu. in momentul de fata, i afara de Inquam, ceilalti actionari ai Telemobil sunt i mod surprinzator RomTelecom si Societatea Nationala de Radiocomunicatii, cu cite 1% din actiuni.    
Suntel are 13.000 de utilizatori
Telefonica Rominia a fost primul ope-rator de telefonie mobila de pe piata romineasca, prin implementarea retelei NMT 450 (Nordic Mobile Telephony), si lansarea serviciului Telemobil i aprilie 1993. Societatea a fost ifiintata i 1992 de grupul spaniol de telecomunicatii Telefonica. La acea vreme, detinerea unui telefon mobil era un apanaj exclusiv al sefilor.
Pentru ca nu a reusit sa atraga decit 20.000 de abonati pina i 1996, si a pierdut licitatia pentru frecventa GSM de 900 Mhz, fostul actionar majoritar Telefonica din Spania a decis sa-si vinda actiunile catre RDT.
La o luna de la relansarea i Bucuresti, Constanta si Brasov, Telemobil reusise sa mai atraga ica 5.000 de noi abonati. Desi RDT estimase ca va avea peste 50.000 de abonati pina la sfirsitul anului 1999, compania a avut la acea data mai putin de 20.000 de clienti.
Serviciul SunTel a fost lansat i primavara anului trecut pe structura Telefonica Rominia, avind la baza tehnologia Low Emission Mobile System (LEMS), care opereaza pe banda de 450 Mhz, folosita i Rominia i premiera mondiala.
in momentul de fata, i Rominia exista 13.000 de utilizatori ai serviciului Suntel Telemobil, mult mai putin fata de previziunile companiei. Cifra de afaceri pe anul trecut a fost de 10 milioane de dolari. Noul actionar majoritar a iceput i februarie un program de investitii ambitios. Dupa ce anul trecut anuntase ca valoarea totala a acestora va ajunge la 350 mil. USD, prima transa, de 120 mil. USD, a fost deja parafata. Este vorba despre un contract cu Lucent Technologies, care va aduce echipamentele pentru sistemul de telefonie mobila CDMA (Code Division Multiple Access).