Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară creștere anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, la 3,5% din PIB în 2023. România se numără printre țările membre cu unul dintre cele mai ridicate deficite guvernamentale.

Astfel, majoritatea statelor membre au raportat un deficit guvernamental în 2023, cu excepția Ciprului, Danemarcei (ambele cu surplus de 3,1%), Irlandei (1,7%) și Portugaliei (1,2%). Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) și România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

România, printre țările cu cel mai mare deficit din UE. Doar ungurii și Italia stau mai rău ca noi

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB.

Tot luni, Eurostat a publicat și datele privind datoria guvernamentală. Conform acestor date, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 81,7%, de la un nivel de 83,4% în ultimul trimestru din 2022.

Țările membre cele mai îndatorate sunt Grecia (161,9%), Italia (137,7%), Franța (110,6%), Spania (107,7%) și Belgia (105,2%), la polul opus, cel mai scăzut raport datorie-PIB înregistrându-se în Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%) și Danemarca (29,3%).

România avea, la finele trimestrului patru din 2023, un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creștere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB).

Raportul datorie-PIB a scăzut în 18 state membre în 2022

Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) și România (1,3 puncte procentuale).

În cazul României, datele publicate la începutul anului de Ministerul Finanțelor arată că execuția bugetului general consolidat pe anul 2023 s-a încheiat cu un deficit de 89,90 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, în scădere de la 5,76% cât a reprezentat soldul negativ al anului 2022. Veniturile totale au însumat 521,45 miliarde de lei anul trecut, în creștere cu 13,3% de la an la an, pe fondul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii și venit și contribuțiile de asigurări. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 611,35 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13% comparativ cu anul precedent, menținându-și ponderea la nivelul de 38,6% din PIB.