Kuweitul a doborât recordul pentru cea mai fierbinte zi de după 2016, ajungând la 53,6 grade Celsius, iar media de 10 zile din această vară a fost la fel de înăbușitoare. Inundații devastatoare au avut loc în Jeddah și, mai recent, la Mecca, în timp ce în Arabia Saudită temperaturile medii au crescut cu 2%, iar temperaturile maxime cu 2,5%, încă din anii 1980.

În Qatar, țara cu cele mai mari emisii de carbon pe cap de locuitor din lume și cel mai mare producător de gaz lichid, aerul pe care îl respiră oamenii se poate spune că e deja ”aer condiționat”, arată o analiză The Telegraph.

Salinitatea Golfului a crescut cu 20%, în Iran poluarea face anual mii de morți

Nordul Omanului a fost lovit de ciclonul Shaheen, primul ciclon tropical care a ajuns atât de departe, în vestul Golfului. În sudul Irakului, în această vară, presiunea asupra rețelei din cauza temperaturilor de 50 de grade Celsius a dus la întreruperi constante de curent. În Iran, poluarea ucide 4.000 de oameni în fiecare an, în timp ce în provincia Khuzestan oamenii au blocat drumuri și au ars cauciucuri pentru a protesta împotriva secetei cauzate de o combinație de administrare defectuoasă, sancțiuni occidentale și căldură ucigașă.

În Emiratele Arabe Unite, se estimează că această criză climatică îi costă pe locuitori 6 miliarde de lire sterline pe an. Iar salinitatea Golfului, cauzată de proliferarea plantelor de desalinizare, a crescut cu 20%, cu tot impactul care decurge asupra vieții marine și a biodiversității.

Mecca ar putea să nu mai poată fi locuibilă, zone întregi din Orientul Mijlociu vor rămâne fără locuitori

Orientul Mijlociu se încălzește de două ori mai repede decât ​​restul lumii. Până la sfârșitul secolului, dacă previziunile actuale se adeveresc, Mecca ar putea să nu mai poată fi locuibilă, iar pelerinajele vor deveni o amintire pentru lumea musulmană. Zone întregi din Orientul Mijlociu vor semăna cu depresiunea Afar din Etiopia, o vastă întindere de lîngă Cornul Africii, fără țipenie de om. Orașele strălucitoare de coastă din Golful Persic ar putea fi inundate până la sfârșitul secolului, pe măsură ce apele cresc. Totul sună ca o Apocalipsă care bate la ușă.

”Au nevoie ca afacerea cu petrol pentru ca ei să rămână la putere”

Jim Krane, analist la la Rice University Baker Institute din Houston, a declarat: „Este o problemă dificilă, deoarece interesele elitelor conducătoare sunt contrare intereselor cetățenilor. Elitele conducătoare sunt dependente de petrol pentru supraviețuirea regimurilor lor. Au nevoie ca afacerea cu petrol să continue pentru ca ei să rămână la putere. Sistemul lor se bazează pe extracția petrolului”.

Golful are toate cele trei elemente necesare pentru a trece la surse regenerabile

Cererea tot mai mare a Occidentului pentru combustibili fosili a permis acestei regiuni să ridice orașe dependente de mașini, pline de zgârie-nori și mall-uri strălucitoare. Acum trebuie să găsească o modalitate de a evita autodistrugerea. De altfel, regiunea este avertizată de cel puțin un deceniu că trebuie să facă tranziția de la petrol.

Raportul Asociației Internaționale pentru Energie, Zero net până în 2050,  a susținut că Golful are toate cele trei elemente necesare pentru a trece la surse regenerabile: capital, soare și suprafețe mari de teren liber. Până de curând însă au existat puține semne că statele petro, inclusiv Iranul, au simțit nevoia să iasă din combustibilii fosili.

„Dacă m-aș simți preocupat de proiecțiile AIE privind trecerea la  surse regenerabile, probabil  aș fi pe Prozac tot timpul”, a comentat ironic ministrul saudit al energiei, prințul Abdulaziz bin Salman.

Regiunea este responsabilă pentru doar 4,7% din emisiile de carbon

Regiunea Golfului nu este totuși unul dintre marii poluatori din punct de vedere istoric. Regiunea este responsabilă pentru doar 4,7% din emisiile de carbon la nivel mondial, fiind depășită de poluarea din Europa, America și China.

Emiratele Arabe Unite au fost totuși prima țară din regiune care a ratificat acordul de la Paris și acum este cel mai puțin dependentă de petrol pentru veniturile guvernamentale. Săptămâna trecută, a anunțat o „inițiativă zero net până în 2050”, care va începe cu investiții de 163 de miliarde de dolari.