România, alături de alte opt state, deţine nivelul de calitate a comunicaţiilor de bandă largă (broadband) necesar pentru aplicaţii Internet din generaţia viitoare, cum sunt televiziunea IP de înaltă definiţie şi comunicaţiile video de calitate ridicată, care vor deveni uzuale în următori 3-5 ani.
Celelalte state sunt Coreea de Sud, Japonia, Suedia, Lituania, Bulgaria, Letonia, Olanda şi Danemarca, potrivit unui studiu realizat de universităţile Oxford Said Business School (Marea Britanie) şi Oviedo (Spania) în 2009, şi sponsorizat de compania americană Cisco, care a cuprins 66 de state.
„La nivelul anului 2009, România ocupă locul nouă, în urcare cu două poziţii faţă de 2008. În urmă cu un an, doar în Japonia calitatea comunicaţiilor broadband se ridica la nivelul necesar pentru aplicaţii Internet din generaţia viitoare”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă, directorul general interimar al Cisco România, Cristian Popescu.
Calitatea comunicaţiilor de tip broadband a luat în calcul viteza de descărcare (download), încărcare (upload) şi latenţa informaţiei între două puncte de contact, respectiv între emiţător şi receptor. Primul element are o pondere de 55% în scorul calităţii comunicaţiilor broadband, în timp ce cota latenţei informaţiei a fost stabilită la 22%.
Studiul din acest an a analizat circa 24 milioane de înregistrări care provin din teste reale executate de utilizatorii de Internet din 66 de ţări la www.speedtest.net (Ookla), între mai-iulie 2009. Potrivit datelor studiului, scorul calităţii comunicaţiilor broadband în România s-a ridicat la 44,89 în 2009, comparativ cu 33,43 în urmă cu an.
Bucureştiul stă mai bine decât Tokio la calitatea comunicaţiilor de tip broadband
În privinţa infrastructurii oraşelor, capitala României s-a poziţionat pe locul 14 din cele 20 a căror calitate a comunicaţiilor de bandă largă (broadband) acoperă necesităţile pentru aplicaţii Internet din generaţia viitoare, devansând Stockholm (Suedia) – locul 15, Zurich (Elveţia) – 17 sau Tokio (Japonia) – 18.
Pe primul loc s-a poziţionat Yokohama (Japonia), urmat de Nagoya (Japonia) şi Kaunas (Lituania). Pe locul 10 se află capitala Bulgariei, iar pe 13 oraşul Copenhaga. Studiul a analizat calitatea comunicaţiilor de tip broadband din 64 de state şi 240 de oraşe.
Cele mai recente date ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) arată că numărul total de conexiuni de acces mobil la Internet în bandă largă a ajuns la 1,53 milioane la finele anului 2008, la care se adaugă 2,51 milioane de conexiuni de acces fix la Internet în bandă largă.
Rata de penetrare (numărul de conexiuni raportat la 100 locuitori) se situa la 7,1% în cazul tehnologiei mobile, respectiv 11,7% pentru legăturile în bandă largă la puncte fixe. În cazul gospodăriilor, rata de penetrare a atins 20,9% în cazul tehnologiei mobile şi 30,4% pentru conexiunile în bandă largă la puncte fixe. Termenul de bandă largă (broadband) este utilizat pentru a descrie accesul la Internet de mare viteză, respectiv 144 kbps, conform ANCOM.
SURSA: Mediafax
