Scăpat din lanț
În Coreea de Nord, la cumpăna dintre ani are loc o Plenară a Partidului Muncitoresc, care în mod tradițional se încheie în prag de Anul Nou cu un discurs al domnului Kim Jong Un: se trasează liniile politice directoare pentru anul care vine. În acest an, Plenara a durat de luni până vineri și s-a încheiat la 27 decembrie cu un discurs furibund: liderul nord-coreean a hotărât că prioritatea anului 2025 va fi confruntarea „cea mai dură” cu SUA, țara „cea mai reacționară” din lume.
Tonul adoptat de domnul Kim, ca și multe alte decizii ale sale, nu au fost neapărat pe placul Beijingului. Dar chinezii sunt politicoși: domnul Xi i-a adresat omologului nord-coreean o amplă telegramă în care-l felicită și-i transmite urări de Anul Nou. Telegrama a fost publicată de presa chineză, dar nu și de cea nord-coreeană, care în schimb a publicat mesajele primite din Vietnam, Mongolia, Tadjikistan, Turkmenistan și Belarus. Iar pe pagina 1 a apărut corespondența dintre domnul Kim și domnul Putin. De decenii, ordinea consacrată era mesajul Beijingului mai întâi, apoi cel al Moscovei, urmat de celelalte.
Mai mult: președintele Kim se pare că nici nu a catadicsit să răspundă liderului chinez! Impolitețea nord-coreenilor a surprins cu atât mai mult cu cât 2024 a fost „Anului prieteniei Coreea de Nord – China”: 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. În aprilie, s-a organizat la Phenian ceremonia de deschidere a „Anului prieteniei”, la care a participat cel de-al treilea om în ordinea protocolară a Statului chinez, Zhao Leji, președintele Congresului Național al Poporului. Trebuia să aibă loc și o ceremonie de închidere a „Anului prieteniei”, la Beijing – dar nu s-a mai ținut. Iar la 30 decembrie, cu prilejul ultimei conferințe de presă a Ministerului de Externe chinez, purtătorul de cuvânt, domnul Mao Ning, s-a făcut că nu aude întrebarea jurnaliștilor: „De ce nu a avut loc ceremonia de închidere a Anului Prieteniei China-Coreea de Nord?”
După ce vreme de 75 de ani China a fost prieten de nădejde la vremuri de restriște, Dinastia Kim, din noua poziție de partener strategic al Regimului Putin, sfidează Beijingul.
Flota fantomă
Urmărind deliberat o politică de confruntare cu SUA și cu ”regimurile marionetă” din Coreea de Sud și Japonia, Dinastia Kim provoacă o escaladare a tensiunilor în regiune, accentuată de încălcarea rezoluțiilor ONU, prin teste repetate cu rachete balistice și prin exportul masiv de arme spre Rusia aflată sub embargou. Ca să nu mai vorbim de trimiterea de trupe nord-coreene pe frontul din Europa.
Spre deosebire de domnul Kim, care ia de bune fanfaronadele conducerii ruse, liderii chinezi cunosc mult mai bine situația reală a Regimului Putin și știu că Moscova nu va avea puterea economică, militară și financiară să susțină ambițiile nord-coreenilor. În viitorul apropiat, Phenianul va fi nevoit să revină în ograda Chinei. Deci domnul Xi nu a luat măsuri împotriva domnului Kim, ci împotriva celui care l-a încurajat să se răscoale.
La 15 decembrie 2024, două petroliere sub pavilion rus – Volgoneft-212 și Volgoneft-239 – au naufragiat în strâmtoarea Kerci, provocând o catastrofă ecologică în Marea Neagră. Câteva zile mai târziu, la 26 decembrie, un alt petrolier care se îndrepta spre portul Novorosiisk s-a defectat și a blocat complet traficul prin Strâmtoarea Bosfor. A fost al patrulea incident de acest fel din ultimele săptămâni. Toate cele 6 petroliere implicate în incidentele din strâmtorile Kerci și Bosfor apar în registrele Lloyds ca făcând parte din așa-numita ”flotă fantomă” a Rusiei: o rețea de nave folosite de Moscova pentru a evita sancțiunile impuse exporturilor de petrol. La finalul anului 2024, SUA, Regatul Unit și Uniunea Europeană au inclus în listele lor de sancțiuni aproximativ 180 de petroliere care transportau petrol rusesc, încălcând plafoanele de preț impuse (60 de dolari pe baril).
Având în vedere aceste evenimente navale, dar și rezultatele „Anului prieteniei”, Beijingul a închis porturile din estul Chinei pentru petrolierele din ”flota fantomă” a Rusiei. Începând de luni, 6 ianuarie, acestor nave le este interzis să acosteze, să descarce sau să beneficieze de alte servicii portuare în porturile din provincia Shandong, prin care trec 20% din importurile de petrol ale Chinei (1,74 milioane de barili pe zi). Restricțiile afectează inclusiv portul Qingdao, al cincilea cel mai mare port din China, precum și porturile Rizhao și Yantai. Luni, alte 100 de nave au fost adăugate pe lista de sancțiuni, iar curând o serie de bănci rusești – precum Sber Bank, VTB și Alfa Bank – vor pierde licențele care le permiteau să deruleze tranzacții cu petrol și gaze, chiar la preț plafonat.
