Reimer Böge este vistiernicul UE. Preşedintele Comisiei pentru buget din Parlament European crede că, în România, numărul cazurilor de fraudare a banilor europeni va fi mai mare decât până acum din cauza influenţei politicului în domeniul economic. Böge trage un semnal de alarmă: „Scandalurile politice riscă să reducă fondurile UE.“ Capital: Au existat dispute între membrii Comisiei pentru buget privind fondurile alocate României? Reimer Bö
Reimer Böge este vistiernicul UE. Preşedintele Comisiei pentru buget din Parlament European crede că, în România, numărul cazurilor de fraudare a banilor europeni va fi mai mare decât până acum din cauza influenţei politicului în domeniul economic. Böge trage un semnal de alarmă: „Scandalurile politice riscă să reducă fondurile UE.“
Capital: Au existat dispute între membrii Comisiei pentru buget privind fondurile alocate României?
Reimer Böge: În 2005, am fost raportor al Parlamentului European privind implicaţiile financiare ale aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Comisia Europeană propusese deja în primăvara lui 2004 pachetul financiar pentru cele două ţări. Aşa că membrii Comisiei pentru buget nu au mai dezbătut această temă. Situaţia era clară după ce s-a anunţat aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană.
Capital: Aţi vizitat România în calitate de raportor?
Reimer Böge: Nu, doar Bulgaria. Nu cunosc situaţia ţării dumneavoastră de la faţa locului.
Capital: Câţi bani va primi România în acest an de la bugetul Uniunii Europene?
Reimer Böge: Pot doar să spun că bugetul alocat ţării dumneavoastră pentru 2007 – 2013 este de aproximativ 19 miliarde de euro. În intervalul 2008 – 2009, se va face o verificare a modului în care s-au cheltuit fondurile europene şi care va fi gradul de absorbţie a acestora. Dacă se constată că banii nu s-au cheltuit în mod corespunzător, se vor aplica sancţiuni sau, în funcţie de gravitatea situaţiei, se poate merge până la suspendarea alocaţiilor financiare. Vă pot spune că acest lucru s-a întâmplat în cazul Germaniei, pentru că terenurile nu au fost înregistrate astfel încât să fie primite fondurile destinate agriculturii.
Capital: Unele voci susţin că aderarea României la Uniunea Europeană este costisitoare pentru statele membre. Cum comentaţi această idee?
Reimer Böge: Problema nu se pune în termenii: „Atât oferim, atât primim“. Plătim pentru solidaritatea europeană, astfel încât să garantăm stabilitatea politică şi economică pe continent. Această stabilitate este extrem de importantă pentru toţi membrii Uniunii Europene. În plus, vechile state membre trebuie să se gândească şi la beneficiile care le implică creşterea exporturilor către noile state.
Capital: Este România pregătită să absoarbă fonduri europene?
Reimer Böge: Nu pot spune cât de pregătită sau nu este ţara dumneavoastră pentru a cheltui sumele alocate de la bugetul Uniunii Europene. Însă toată lumea este îngrijorată de situaţia politică din România. Scandalurile politice afectează imaginea ţării şi riscă să reducă fondurile europene alocate României. Chiar dacă suspendarea preşedintelui a încetat, dacă lucrurile vor continua în acelaşi mod, credibilitatea şi stabilitatea din ţara dumneavoastră vor fi afectate.
Capital: Vă referiţi la posibilitatea de activare a clauzei de salvgardare pe Justiţie?
Reimer Böge: Da, mă refer la clauza de salvgardare pe Justiţie. Sunteţi doar la un pas de clauză.
Capital: Câţi bani ar putea pierde România dacă va fi activată clauza de salvgardare?
Reimer Böge: Sigur, activarea acesteia va avea şi consecinţe asupra fondurilor europene alocate ţării dumneavoastră. Rămâne de văzut care va fi decizia Comisiei Europene şi în ce măsură vor fi diminuate fondurile.
Capital: Care credeţi că va fi gradul de absorbţie a fondurilor UE pe care îl va atinge România, comparativ cu alte state membre?
Reimer Böge: Cred că este prematur să discutăm despre nivelul de absorbţie al României atâta timp cât fondurile europene nici măcar nu au sosit în ţara dumneavoastră. Abia au fost aprobate de către Comisia Europeană o parte din programele operaţionale transmise de la Bucureşti. Ei bine, toţi se plâng că nu au primit suficienţi bani de la Uniunea Europeană, dar, în final, constată că au fost în stare să utilizeze doar o mică parte din fondurile alocate. De exemplu, Polonia a avut probleme mari în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale, iar Spania nu a putut cheltui decât 15% din fondurile de coeziune care erau destinate proiectelor de mediu şi transport şi a fost nevoită să returneze restul banilor. Germania a absorbit foarte bine fondurile structurale, dar nu a putut utiliza decât într-o mică măsură banii alocaţi prin intermediul programului ERASMUS, destinat cooperării între diversele instituţii de învăţământ superior. Iar educaţia şi cercetarea sunt motorul dezvoltării, Uniunea Europeană punând mare accent pe acest lucru.
Capital: Europa investeşte sume importante pentru educaţie şi cercetare, dar majoritatea tinerilor, conform unui studiu finanţat chiar de către Comisia Europeană, doresc să plece să muncească în Statele Unite.
Reimer Böge: Da, e visul american. Însă majoritatea tinerilor europeni se întorc acasă după câţiva ani petrecuţi peste Ocean. Este greu să te acomodezi cu stilul de viaţă american, iar în Statele Unite nu umblă câinii cu covrigi în coadă.
Capital: În cât timp credeţi că se vor reduce diferenţele dintre nivelul de dezvoltare economică a României şi media din Uniunea Europeană, dacă vom reuşi să avem un grad bun de absorbţie a fondurilor europene?
Reimer Böge: Este greu de făcut un calcul exact. Viitorul este în mâinile voastre. Nimeni nu se aşteaptă ca în zece ani să ajungeţi la nivelul ţărilor superindustrializate. Uitaţi-vă cât timp a luat Germaniei după reunificare să reducă diferenţele economice dintre Est şi Vest şi încă nu a reuşit pe deplin. La graniţa cu Polonia, rata şomajului este imensă, de 20%, în schimb în alte regiuni nu există şomaj. Un alt exemplu este Estonia, care s-a dezvoltat mai repede decât Letonia şi Lituania, deşi au intrat în acelaşi timp în Uniunea Europeană. Creşterea economică a Estoniei s-a bazat pe stimularea exporturilor către Germania.
Capital: Care este cea mai delicată problemă a economiei româneşti?
Reimer Böge: În primul rând, trebuie să vă dezvoltaţi infrastructura. Pe de altă parte, va trebui să aveţi un grad foarte bun de absorbţie a fondurilor destinate creşterii competitivităţii şi a celor pentru cercetare. Aici se află cheia dezvoltării. În prezent, este o perioadă grea pentru România. Însă, atunci când veţi adopta moneda euro va fi o uşurare pentru piaţa internă.
Capital: Mulţi dintre cetăţenii Uniunii, în special nemţii, nu privesc cu ochi buni aderarea României. Aceştia consideră că Uniunea Europeană cheltuieşte prea mulţi bani cu o ţară coruptă, care are o mulţime de probleme economice şi care exportă mulţi emigranţi. Care este opinia dumneavoastră?
Reimer Böge: Chiar şi în Parlamentul European sunt viziuni diferite în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei. Mulţi consideră că accesul celor două ţări s-a făcut prea devreme şi că acestea nu sunt pregătite pentru a fi membri cu drepturi depline ai Uniunii. Cea mai mare îngrijorare în ceea ce priveşte România este nivelul ridicat al corupţiei şi conexiunile care există între politică, economie şi justiţie. Germania este sceptică pentru că se teme de imigranţii români care ar putea lua locul muncitorilor autohtoni. Avem probleme mari legate de şomaj şi suntem îngrijoraţi ca acestea să nu se agraveze. Sunt multe zone industriale din diferite landuri care se mută în România şi Polonia. Vorbesc în special de industria textilă. În schimb, majoritatea fermelor de producţie vegetală se transferă în Spania şi Portugalia. Şi asta din cauza costului mai scăzut al forţei de muncă din aceste ţări. Astfel, au apărut o serie de dezechilibre. De exemplu, fiindcă majoritatea lucrătorilor au plecat la muncă în străinătate, Polonia se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă. Autorităţile de la Varşovia se tem că nu vor putea face faţă pregătirilor pentru a găzdui Campionatul European de Fotbal EURO 2012, deoarece nu are cine să execute lucrările de construcţie la stadioanele unde vor avea loc meciurile. Oricum, nu trebuie să fiţi îngrijoraţi din cauza reticenţelor unor membri faţă de România. Franţa s-a opus aderării Spaniei, iar acum uitaţi-vă unde a ajuns economia din Peninsula Iberică.
Capital: Oficiul European Antifraudă a raportat o serie de nereguli în ceea ce priveşte modul în care au fost cheltuite fondurile preaderare în România. La ce se aşteaptă Uniunea Europeană din partea ţării noastre după aderare?
Reimer Böge: Probleme sunt în toate statele membre în ceea ce priveşte modul în care sunt cheltuiţi banii, iar Oficiul European Antifraudă urmăreşte periodic acest lucru. Acolo unde s-a stabilit că au fost probleme mari, s-a oprit alocarea fondurilor până când acestea au fost rezolvate. În România, ne temem că vor fi mai multe cazuri de fraudare decât până acum. Din afară, situaţia nu se vede foarte clar, dar bănuim că multe dintre aceste cazuri vor avea legătură cu influenţa politicului în economie. Vorbim deci despre corupţie, mai precis de corupţie la nivel înalt.
Capital: Care sunt punctele noastre slabe şi care sunt punctele tari?
Reimer Böge: Punctul slab al României este sistemul politic. Trebuie să întăriţi capacitatea justiţiei şi să asiguraţi stabilitatea politică şi economică pentru a stopa emigraţia. Punctul tare este că sunteţi cea mai mare ţară din regiune, cu resurse suficiente pentru a vă dezvolta.
Capital: Ţineţi cheia seifului în care se află bugetul Uniunii Europene. Câţi bani sunt „înăuntru“ şi ce responsabilitate implică gestionarea acestora?
Reimer Böge: Ei bine, vorbim de o mulţime de bani, mai precis de 866 de miliarde de euro. Atât este bugetul Uniunii Europene pentru 2007-2013. Sigur, responsabilitatea e foarte mare. De aceea, fiecare stat membru trebuie să prezinte anual modul în care a cheltuit fondurile care i-au fost alocate. Asta aşteaptă contribuabilul european, iar noi avem datoria să facem cât mai transparent acest proces pentru a demonstra că fiecare eurocent a fost bine investit.
Carte de vizită
DATA ŞI LOCUL NAŞTERII: 18 decembrie 1951, Hasenmoor, Germania
STUDII: Licenţiat în inginerie agricolă (1976)
ACTIVITATE POLITICĂ: Membru în Biroul executiv regional al Uniunii Creştin Democrate (din 1989); deputat în Parlamentul European (din 1989) din partea Grupului Partidului Popular European; vicepreşedintele Uniunii Creştin Democrate al landului Schleswig-Holstein (din 1997)
ACTIVITATE PARLAMENTARĂ: Preşedintele Comisiei pentru buget din cadrul Parlamentului European; membru supleant al Comisiei pentru comerţ internaţional, al Comisiei pentru pescuit şi al Delegaţiei pentru relaţii cu Canada. A fost raportor privind implicaţiile financiare ale aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (2005).
De ce se teme Europa?
«Cea mai mare îngrijorare în ceea ce priveşte România este nivelul ridicat al corupţiei şi conexiunile care există între politică, economie şi Justiţie.»
Călcâiul lui Ahile
«Punctul slab al României este sistemul politic. Trebuie să întăriţi capacitatea justiţiei şi să asiguraţi
stabilitatea politică şi economică pentru a stopa emigraţia.»