Rusia vrea să preia puterea în Europa, iar conflictul din Ucraina este prilejul perfect cu care îşi poate lansa o super armă. Totul se întâmplă aproape de graniţa României. Oficialii de la Kremlin au făcut deja primele dezvăluiri despre roboţii înarmaţi care ar putea ocupa Ucraina. Lansează flăcări şi rachete antitanc.
Rusia nu glumeşte. În plin conflict cu Ucraina, oficialii de la Kremlin ameninţă cu o super armă de distrugere. Totul pare doar o chestiune de zile până când ameninţările vor fi puse în practică.
Super-arma cu care Rusia vrea să atace Ucraina
Ministrul Apărării Federaţiei Ruse, Serghei Şoigu, a vizitat o fabrică ce produce roboţi pentru armata rusă. „Ne propunem să continuăm extinderea gamei de roboţi”, a declarat Şoigu în timpul deplasării sale la Întreprinderea 766 de la Nahabino, în apropiere de Moscova.
Ministrul s-a dus la Nahabino într-o săptămână în care Ucraina a avertizat că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune împotriva sa. Oficialii de la Kiev spun că 85.000 de militari ruşi s-ar afla în prezent în apropierea graniţei cu Ucraina.
Americanii vorbesc despre cea mai mare masare de trupe din 2014 încoace, anul anexării Crimeei de către Rusia şi lansării rebeliunii separatiştilor proruşi din Donbas cu sprijinul Moscovei.
În tot acest timp, Ministerul Apărării de la Moscova anunţă că armata rusă va dispune „în curând” de prima unitate de roboţi. Noua structură ar urma să fie formată din tancuri fără pilot Uran-9, testate deja în Siria. Armata rusă ar fi primit în ianuarie 22 de roboţi Uran-9, care ar fi capabili să lanseze flăcări şi rachete antitanc.
În afară de Uran-9, armata rusă ar mai deţine Uran-6, pentru deminare, şi Uran-14, de luptă împotriva incendiilor. Rusia susţine că lucrează în prezent la roboţi subacvatici şi de recunoaştere. Roboţii de atac şi de deminare au arătat numeroase lacune în timpul folosirii lor în Siria. „Au fost identificate neajunsuri în timpul testelor din Siria.
Problemele de control, mobilitate redusă şi funcţii de supraveghere militare nesatisfăcătoare au fost luate în considerare de ingineri”, a recunoscut Vladimir Dmitriev, de la grupul Kalaşnikov, susţinând totodată că aceste aspecte „au fost rectificate”.
Nu se ştie dacă unitatea de roboţi va fi mobilizată la graniţa cu Ucraina. Dar nici partea ucraineană nu stă cu mâinile în sân la acest capitol. Acum patru ani, ucrainenii au prezentat robotul tactic „Fantom”, prevăzut cu arme antitanc, mitraliere şi lansatoare de grenade.
Vehiculele terestre fără pilot sunt folosite de aproape 15 ani în teatrele de operaţiuni, efectuând în general misiuni de eliminarea a minelor. În schimb, versiunea de vehicul robot înarmat este relativ nouă în domeniul tehnologiei militare. 85.000 de militari ruşi la graniţa cu Ucraina Ucraina s-a arătat îngrijorată în ultimele zile în legătură cu o acţiune de masare de trupe ruse în apropierea sa.
De la sfârşitul lunii martie, Rusia transferă importante cantităţi de echipamente şi tehnică militară spre frontiera ucraineană, în special în Crimeea şi în regiunile Voronej şi Rostov pe Don.
Analişti de la Janes, agenţie britanică specializată pe probleme militare, au indentificat, pe baza unor surse publice, 14 unităţi de infanterie transferate sau care sunt în drum spre frontiera cu Ucraina, precum şi mai multe sisteme de rachete balistice Iskander cu rază scurtă de acţiune într-o regiune rusă de la frontiera ucraineană.
Analizând trupele ruse desfăşurate pe teren, analiştii de la Janes sunt de părere că este puţin probabil ca ele să fie într-o poziţie de a declanşa o ofensivă, dar acest lucru se poate schimba dacă Rusia va continua să transfere trupe la graniţa cu Ucraina.
Ministerul rus al Apărării susţine că aceste mutări de trupe au loc în cadrul unor exerciţii de verificare a nivelului de pregătire de luptă după antrenamentele din iarnă. În opinia ministrului ucrainean al Apărării, Andrii Taran, Kremlinul ar putea provoca o criză în regiune.
După ce a cerut grăbirea aderării Ucrainei la NATO, ca semn de descurajare a Rusiei, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat joi pe frontul din Donbas. „Zelenski şi oamenii din jurul său sunt preocupaţi în mod serios de o posibilă invazie”, comentează Aliona Ghetmanciuk, directorul grupului de reflecţie New Europe Center din Kiev.
Kremlinul transmite mesaje cu dublu sens De la Moscova, Dmitri Kozak, adjunctul şefului Aministraţiei Prezidenţiale Ruse, a dat tonul deja discursului care ar justifica o eventuală agresiune militară. După ce a acuzat Ucraina că forţează Rusia spre un război, Kozak a ameninţat ţara vecină cu dezintegrarea.
„Începutul acţiunilor militare înseamnă începutul sfârşitului Ucrainei”, a spus el vineri. „Rusia va fi nevoită să se ridice în apărara cetăţenilor săi din Donbas dacă amploarea conflictului va fi una corespunzătoare”, a adăugat el, citat de agenţia de presă TASS.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinul, a continuat în aceeaşi notă într-un interviu difuzat duminică de postul de televiziune Rossia 1. „Rusia nu va rămâne indiferentă faţă de soarta vorbitorilor de limba rusă care trăiesc în sud-estul” Ucrainei, a declarat Peskov. În Donbas, violenţele s-au intensificat între trupele ucrainene şi separatiştii proruşi.
