Inițiatorii legii sunt parlamentarii Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Dorel Căprar care propun prin proiectul legislativ ca firmele cu cifra de afaceri de peste 5 milioane de lei şi cu cel puţin 5 angajaţi să fie obligate să angajeze pensionari drept consilieri, transmite news.ro.

„Societăţile comerciale cu capital privat, care, la finalul ultimului an fiscal au avut o cifră de afaceri mai mare de 5.000.000 lei, sunt obligate să angajeze, din rândul pensionarilor, cu contract individual de muncă, persoane cu experienţă, cu titlul de consilier în domenii!e de activitate ale societăţii comerciale respective. Pentru persoanele angajate conform prevederilor prezentului articol, nu se datorează contribuţiile de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări de sănătate pentru partea din salariu mai mică sau egală cu câştigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, propun iniţiatorii, Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu, Dorel Căprar, Alexandru Băişanu, Eugen Durbacă, Andrei Gerea, Rodica Paraschiv, majoritatea deveniţi recent membri ai Partidului Puterii Umaniste (Social-liberal).

În cazul societăţilor comerciale cu o cifră de afaceri mai mare de 5.000.000 lei şi cu cel puţin de 5 angajaţi, unul dintre acestia trebuie să fie pensionar, iar în cazul firmelor cu o cifră de afaceri mai mare de 5 milioane de lei şi cu mai mult de cinci angajaţi „paritatea nu poate fi mai mare de un consilier pensionar raportat la un număr de 5 persoane care nu au atins pragul vârstei de pensionare”.

Parlamentarii care au inițiat această lege consideră că pensionarii devin din ce în ce mai săraci comparativ cu ceilalți membri ai societăţii, iar pentru o mică parte dintre ei venitul suplimentar reprezintă o reală sursă de existenţă. De asemenea, un alt motiv este că din cauza retragerii din activitate, lipsei de comunicare cu foștii colegi de breaslă și renunțarea la anumite activități obișnuite pot contribui la izolarea socială a persoanelor vârstnice.

„Cu certitudine, scăderea potenţialului biologic şi a fluxului informaţional contribuie la o deteriorare a sănătăţii şi stării psihologice a persoanelor vârstnice. Pe de altă parte, exodul profesioniştilor români către statele Europei Occidentale – au plecat, în general, persoane active din categoria de vârstă 25-45 de ani – a generat, pe lângă reducerea drastică a resursei de forţă de muncă înalt calificată, şi o falie între generaţii.

Beneficiile demersului nostru, care nu necesită resurse bugetare de ordin public, se vor resimţi, în egală măsură, în rândul profesioniştilor de vârsta a treia (obţin un venit suplimentar, îşi mențin un ritm de viaţă activ cu efecte pozitive asupra echilibrului psihosomatic, îşi consolidează statutul social), angajatorilor (îşi asigură o forţă de muncă înalt calificată loială responsabilă), tinerilor (care vor avea posibilitatea de a „învăţa meserie” de la modele profesionale consacrate) societăţi, în general (care ar deveni mai echilibrată, coezivă şi eficientă)”, afirmă iniţiatorii legii.