La 1 martie 2018, la câteva zile de la câștigarea celui de-al patrulea mandat, Vladimir Putin se lăuda în fața parlamentului rus cu noi arme invincibile. O astfel de armă era racheta cu propulsie nucleară şi denumită „Burevestnik“, „Skyfall“ în accepţiunea NATO. Este o rachetă cu rază nelimitată ce poate evita orice sistem balistic, potrivit preşedintelui rus, spune adevărul.ro.

„Sper ca demonstraţia mea să-i potolească pe toţi potenţialii agresori, dar şi pe cei care au gesturi inamicale faţă de Rusia, cum ar fi cei care desfăşoară scuturi antirachetă şi insfrastructuri NATO în apropierea graniţelor noastre“, a declarat Putin într-un discurs destul de belicos. „Acele aşa-zise umbrele antirachetă se vor regăsi aşadar găurite“, l-a completat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.

Experții occidentali nu sunt însă așa convinși de cele declarate de Putin. De asemenea explozia din 8 august din Marele Nord rus, tragedie soldată cu cinci morţi şi răspândirea unor substanţe radioactive în zona Mării Albe, vine să confirme scepticismul, comentează editorialistul Tobin Harshaw într-un articol publicat pe site-ul Bloomberg.

Deocamdată proiectul rachetei cu propulsie nucleară este un eșec spune Ankit Panda, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence.

„Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos“, afirmă Panda într-un dialog cu Harshaw.

„Birocraţia rusă din domeniul apărării se axează încă pe idei sovietice din anii ’80 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan“, mai spune acesta.

„Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik“, explică Ankit Panda.

SUA au avut de asemenea de suferit și si-a învățat lecția cu două decenii în urmă.

„Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată“, subliniază expertul.

Misterele legate de explozie rămân neelucidate, însă experții americani sunt convinși că a fost cauzată de un test al rachetei Burevestnik, pentru că pe lângă decesele provocate, acest accident a crescut de 16 ori nivelul radioactivităţii în zonă şi a dus la evacuarea satului Nionoksa, situat în apropiere. Agenţia nucleară rusă, a recunoscut într-un final că explozia a avut loc în momentul testării unei noi arme.

Accidentul nuclear din Marea Albă a avut loc la puțin timp după un altul ce a implicat armata. La 1 iulie, cel puţin 14 militari de rang înalt au murit în urma unui incendiu declanşat la bordul bordul unui submarin aflat în misiune în adâncimile Mării Barents. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că submersibilul respectiv participa la cartografierea fundului mării în apele teritoriale ruse însă serviciile occidentale suspectează că este vorba de o misiune mai importantă. Aghiotanul comandantului Marinei Ruse a întărit aceste suspiciuni. Potrivit lui, lumea s-a aflat la un pas de „o catastrofă“ şi militarii decedaţi sunt nişte eroi care au salvat-o. Acest accident a amintit de tragedia submarinului de propulsie nucleară Kursk, navă care s-a scufundat în timpul unor manevre în Marea Barents cu 118 persoane la bord, la 12 august 2000, la începutul primului mandat al lui Putin.

În cazul exploziei din Marele Nord rus, FSB a impus o tăcere totală. Medicii intrați în contact direct cu cei trei răniţi ai exploziei s-au văzut nevoiţi să semneze un acord de confidenţialitate.

„Nu au fost forţaţi să semneze acordurile, dar când trei agenţi ai serviciului au ajuns cu o listă şi au cerut ca cei de pe listă să semneze, puţini au spus nu“, au declarat aceste surse pentru The Moscow Times.

Sursele sale mai spun că nimeni nu le-a transmis să-şi ia măsuri de protecţie. „Nimeni – nici directorii spitalului, nici oficiali din Ministerul Sănătăţii, nici oficiali regionali sau guvernatorul – nu a informat personalul că pacienţii sunt radioactivi“, a precizat un chirurg al spitalului, contactat telefonic. De fapt, cei trei pacienţi au ajuns la spital goi şi înveliţi în pungi de plastic transparente.

Kremlinul a refuzat să ofere explicații iar ministerul Apărării de la Moscova a recunoscut târziu caracterul nuclear al exploziei.