Conform informațiilor oficiale despre starea sistemului energetic național, prezentate de Transelectrica, turbinele eoliene din România produc energie electrică cât trei reactoare nucleare de dimensiunea celor de la Cernavodă, care au o putere instalată de 700 de MW.

Hidrocentralele asigură 25,8% din totalul energiei electrice produse, cu 2.270 MW, ocupând astfel primul loc din clasament. Acestea sunt urmate de turbinele eoliene – 2.096 MW, hidrocarburile – 1.829 MW, energia nucleară – 1.345 MW, cărbunele – 1.152 MW, biomasa – 69 MW şi energia fotovoltaică – 15 MW.

Luni, 10 ianuarie 2022, ora 15:10, consumul naţional a fost de 8.450 MW, iar producţia de 8.777, diferenţa fiind exportată, conform agerpres.ro.

Dacă situația actuală este bună pentru țara noastră, nu aceeași situație este și pe continentul european. În prezent, cavernele de sare, acviferele și depozitele de combustibil care dețin stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale ca în această iarnă.

La patru luni după ce reprezentantul SUA pentru securitatea energetică avertiza că Europa nu face suficient de mult pentru a se pregăti de sezonul rece, continentul european se confruntă cu o criză majoră a aprovizionării, conform Bloomberg.

Criza energetică lovește continuu Europa

O criză care a făcut ca prețurile de referință ale gazului să crească de peste patru ori și care a lăsat Uniunea Europeană la cheremul vremii și al vicleniei președintelui Vladimir Putin.

„Criza energetică a lovit blocul comunitar din momentul în care securitatea aprovizionării nu s-a mai aflat pe lista priorităților factorilor de decizie din UE”, spune Maximo Miccinilli, de la firma de consutanță FleishmanHillard EU. El se așteaptă ca actuala criză energetică să mențină prețurile volatile și, de asemenea, să declanșeze numeroase tensiuni politice între autoritățile de reglementare de la Bruxelles și liderii celor 27 de state membre UE.

În prezent, Europa se află în mijlocul unei tranziții energetice, închizând centralele electrice pe cărbune și sporind dependența de surse regenerabile. Vântul și energia solară sunt mai curate, dar uneori mai imprevizibile, așa cum a arătat scăderea bruscă a puterii generate de turbine, pe care continentul a înregistrat-o anul trecut.

Cu toate acestea, liderii Europei nu au dat niciun semn că situația este una alarmantă. Producția de gaze naturale a Europei este în declin de ani de zile, făcând-o să se bazeze mai mult pe importuri. Acum, Rusia este pregătită să-și consolideze și mai mult poziția de principal furnizor al blocului european. Gazprom și partenerii săi europeni au investit 11 miliarde de dolari în Nord Stream 2, o conductă de 1.230 de kilometri care circulă pe sub Marea Baltică, din Rusia în Germania.