Printre măsurile fiscale concrete anunțate în program se numără: eliminarea supraaccizei la carburanți și a “split TVA”, abrogarea OUG 114 (prin care companiile din domeniul energetic sunt suprataxate), consolidarea pilonului II de pensii, reducerea numărului de pensionări anticipate și abrogarea suprataxării contractelor de tip “part-time”. Măsurile sunt precizate fără o dată exactă de aplicare.
În 2014, Guvernul Ponta introducea o supraacciză pe carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, cu scopul declarat ca din banii strânşi suplimentar se vor construi autostrăzi.
Ulterior, chiar Victor Ponta a spus că această supraacciză a fost o eroare, dat fiind că banii au intrat nu în autostrăzi, ci în bugetul mare. La finalul anului 2016, noul Guvern PSD a decis, potrivit promisiunii asumate în campania electorală, că va scoate această supraacciză începând cu 1 ianuarie 2017.
Tot la 1 ianuarie, a scăzut şi cota generală de TVA, cu un punct, de la 20% la 19%. În toamna lui 2017, Guvernul s-a răzgândit însă şi a decis reintroducerea acestei supraaccize, pe motiv că petroliştii nu au ieftinit suficient carburanţii, iar preţul fără taxe ar fi nejustificat de mare . În data de 15 septembrie, intrau în vigoare noile accize, mai mari cu 16 bani pe litru, decise de Guvern.
Două săptămâni mai târziu, intra în vigoare, din nou, o nouă acciză, mai mare tot cu 16 bani pe litru.
Înainte de a opera majorarea, ministrul Finanţelor a spus că s-a ales varianta creşterii în două etape tocmai pentru a nu crea şocuri consumatorilor.
Efectul cumulat al majorării accizelor a fost, matematic, de 38 de bani pe litrul de acciză şi motorină, în benzinării.
Dacă reducerea de taxă se va aplica pe baza aceluiaşi calcul, înseamnă că atât benzina cât şi motorina ar trebui să se ieftinească cu circa 38 de bani pe litru.
