Superstiții străvechi de Vinerea Mare. Anumite acțiuni sunt considerate „păcate”, dacă sunt făcute în Vinerea Mare, când Domnul nostru Iisus Hristos s-a răstignit. Ce refuzau să facă străbunii din respect pentru Mântuitorul nostru?
Superstiții străvechi de Vinerea Mare
Vinerea Mare are o importanță profundă pentru credincioșii ortodocși. Marchează suferința și moartea lui Iisus Hristos. Este un moment de profundă reflecție și rugăciune, în care ne amintim de suferința pe care Fiul lui Dumnezeu a acceptat-o pentru mântuirea omenirii.
Ziua este privită ca cea mai întunecată perioadă din Săptămâna Patimilor. În această zi, se face Denia Prohodului Domnului, o slujbă religioasă care aduce în memoria noastră trădarea lui Iisus Hristos de către Iuda, judecata lui Pilat și răstignirea Sa pe cruce.
În Vinerea Mare, unii oameni aleg să țină post negru. (NU este obligatoriu!) A ține post negru înseamnă a nu mânca nimic și a nu bea nimic (nici măcar apă sfințită) timp de 24 de ore, adică de la 00:00 (vineri) până la 00:00 (sâmbătă). Această practică este considerată o formă de recunoștință adusă lui Iisus Hristos pentru sacrificiul suprem făcut pentru noi.
În Vinerea Mare, străbunii evitau să mănânce urzici și oțet. De ce? Simplu: Iisus Hristos a fost bătut cu urzici în timpul răstignirii Sale, iar oțet i-a fost oferit să bea când a cerut apă. Se spune că se spune că nu e bine să coși, să speli și nici să faci curățenie, ci să te concentrezi pe rugăciune și pe relația ta cu Dumnezeu.
Sunt însă şi alte superstiții păstrate din generație în generație. Unii oameni cred că dacă plouă în Vinerea Mare, vor avea parte de un an roditor, iar dacă nu plouă, va fi unul secetos. Unii merg să se tundă în Vinerea Patimilor, considerând că asta îi va feri de boli. În alte zone din România, însă, oamenii cred exact contrariul. Unii cred că dacă se vor tunde în Vinerea Mare, vor pierde pe cineva drag. Unii oamenii cred că este bine să afume cu tămâie pomii pentru a fi feriți de animale sălbatice, boli sau dăunători.
Atenție! Acestea sunt doar superstiții! Nu este nimic obligatoriu! Nu vă panicați, dacă n-ați făcut așa ceva în alți ani.
Ce înseamnă fiecare zi din Săptămâna Mare?
Lunea Mare. În această zi, ne amintim de povestea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce din lipsa de roade. Această parabolă subliniază că Dumnezeu este simbolul atât al iubirii, cât și al dreptății. Astfel, în Ziua Judecății, El nu doar va recompensa, ci și va pedepsi pe cei care nu au adus roade.
Marțea Mare. Marțea Mare marchează momentul în care Iisus Hristos le-a relatat ucenicilor săi pilda celor zece fecioare. Pilda prezintă povestea a cinci fecioare considerate „înțelepte” și a altor cinci „neînțelepte”, care se pregătesc pentru nuntă. Această pildă este menită să le arate credincioșilor cât de importantă este pregătirea pentru judecata de apoi.
Miercurea Mare. În această zi, ne amintim de momentul când Iuda l-a vândut pe Iisus Hristos fariseilor pentru 30 de arginți. Astfel, miercurea a devenit zi de post.
Joia Mare. Joia Mare, cunoscută și sub numele de Joia Neagră sau Joia Patimilor, este marcata de mai multe evenimente importante, cum ar fi: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, și rugăciunea din Grădina Ghetsimani.
Vinerea Mare. Este ultima vineri din Postul Mare. Ziua este cunoscută și drept: Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă. În această zi, Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce.