Ordonanța de urgență adop­tată recent de Executiv modifică şi completează toate cele trei acte normative care reglementează, în prezent, instrumentele de garantare din fonduri naţionale, în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, și anume: Legea nr. 218/2005, Legea nr. 329/2009 și Ordonanţa de Urgenţă nr. 79/2009. Noul act normativ vizează activitatea Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și a Fondului de Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) care, pentru proiectele din agricultură finanțate din fonduri europene, acordă garanții de până la 80% din valoarea creditelor, percepând circa 2%-3% din valoarea garantată (față de băncile comerciale, care percep garanții mult mai mari, de 110% până la 120% față de valoarea creditului acordat).
Destinație unică pentru dobânzi
Potrivit noilor reglementări stabilite de Guvern, dobânzile încasate de fondurile de garantare, din plasarea sumelor alocate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), vor fi utilizate, exclusiv, pentru plata garanţiilor la creditele acordate celor care derulează proiecte în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. „Măsura era necesară, pentru că, până acum, în mare parte, dobânzile din aceste plasamente intrau în profitul fondurilor respective, mai exact, al acționarilor acestor fonduri, în loc să fie folosite la garantarea creditelor pentru proiectele depuse și aprobate, dar care nu aveau prefinanțarea asigurată“, ne-au declarat reprezentanţi ai MADR.
Noi beneficiari
Dna Ileana Bratu, director la Fondul de Garantare a Creditului Rural, a negat această acuzație și ne-a declarat că cea mai importantă prevedere a actului normativ în cauză constă în includerea unor noi categorii de beneficiari în schema de garantare prevăzută de OUG nr. 79/2009. „Este vorba de grupurile de acțiune locală (GAL) și de federațiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, care vor avea și ei posibilitatea să acceseze creditele necesare pentru finanțarea proiectelor, dintre care multe le-au fost deja aprobate de unitățile de management, dar pe care nu le pot derula din lipsă de finanțare“, ne-a explicat Ileana Bratu.
ȘtefanPoenaru, patronul Grupului Agrofam, din județul Ialomița, consideră, la rândul lui, că măsura adoptată de Executiv este bine-venită pentru toți cei care au demarat sau care vor să demareze proiecte cu finanțare europeană. „Fondurile de Garantare nu trebuie să urmărească profitul propriu, ci să folosească toți banii pe care-i primesc de la bugetul de stat pentru a-i sprijini pe cei care derulează proiecte în agricultură, în mediul rural în general, și care creează astfel locuri de muncă și plătesc impozite la stat“, susţine Poenaru.
Precedentul guvernului Boc
În august 2010, cu prilejul rectificării bugetului de stat, guvernul Boc a suplimentat Fondul de Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri cu 46 de milioane de euro, în vederea garantării prefinanțărilor și cofinanțărilor pentru firmele care aveau proiecte cu fonduri europene, și care, din cauza dificultăților financiare, nu puteau să-și asigure partea lor de cofinanțare. 
În urma acestei capitalizări, în perioada ianuarie 2011 – mai 2012, FNGCIMM și-a triplat numărul de garanții acordate pentru creditele destinate derulării acestor proiecte cu finanțare europeană.

Fondurile de garantare nu trebuie să urmărească profitul propriu, ci să folosescă banii pentru a-i sprijini pe cei care au proiecte în agricultură
și care crează locuri de muncă, Ștefan Poenaru, patronul Agrofam

2,5 mil. euro, valoarea maximă a garanției acordate de FNGCIMM pentru creditele destinate proiectelor cu bani europeni.