Programul iniţiat de Ministerul Sănătăţii, prin care se va evalua starea de sănătate a populaţiei, este prevăzut să se deruleze pe parcursul unui an. În teorie. În realitate, durata va fi depăşită cu mult, iar „vagonul“ de informaţii obţinute în urma analizelor va fi inutil pentru sistem.

Potrivit „Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei, în asistenţa medicală primară“, care a debutat la începutul acestei luni, un medic de familie are nevoie, în medie, de 20 de minute pentru a face examenul clinic al unui pacient. Examenul clinic presupune mai multe proceduri, printre care şi completarea Riscogramei individuale (o fişă destul de complexă) şi a Planului individual de supraveghere. Pentru a le completa, medicului i se recomandă să pună pacientului o serie de întrebări (destul de bizare) de genul: „Aţi simţit vreodată că ar trebui să nu mai beţi?“, „V-aţi simţit vreodată vinovat din cauza consumului de alcool?“, „V-aţi pierdut interesul sau plăcerea pentru activităţile obişnuite în ultima lună?“ sau „Preconizaţi să renunţaţi la fumat în următorul an?“. Asemenea proceduri vor conduce la depăşirea duratei medii prevăzute. De asemenea, în Riscograma individuală trebuie trecute şi rezultatele investigaţiilor paraclinice (analize de laborator). Or, abia după consultaţie medicul face recomandarea privind aceste investigaţii, ceea ce înseamnă că persoana în cauză mai trebuie să vină cel puţin o dată la medicul de familie pentru a se finaliza fişa. Despre asta, Normele Metodologice ale Programului nu spun nimic.

Este greu de demonstrat cum au ajuns specialiştii Ministerului Sănătăţii la durata de 20 de minute necesare examenului clinic al unei persoane. Se poate demonstra uşor că acest timp nu numai că este imposibil de respectat, dar realitatea de zi cu zi arată că programul va depăşi data stabilită – 30 septembrie 2008. Un medic de familie trebuie să aibă între 1.000 şi 2.000 de asiguraţi. Conform estimărilor, el poate consulta trei persoane pe oră, excluzându-i pe cei netransportabili, pe care trebuie să-i viziteze personal.

Calitatea actului medical va scădea

Presupunând că medicul nu mai face nimic altceva decât consultaţiile din cadrul programului (ceea ce în realitate este evident exclus), el poate „procesa“ într-o zi vreo 20 de persoane. Este o estimare foarte generoasă. Într-o lună, s-ar ajunge la 400 de persoane. Pentru 2.000 de persoane (asiguraţi şi neasiguraţi) îi vor fi necesare cel puţin cinci luni de zile. Dar, atenţie, nu am luat în calcul faptul că o persoană se va prezenta de două ori: o dată la consultaţia iniţială şi încă o dată după efectuarea analizelor medicale. În aceste condiţii, procesul se va prelungi peste cele 12 luni de „foc continuu“.

Dar estimarea Programului arată că într-un an de zile că toată lumea să fi trecut prin cabinetul medicului de familie, rapoartele să fi fost completate şi datele transmise. Realitatea va fi departe de aceşti indicatorii stabiliţi de Program.

Care vor fi consecinţele? Una dintre acestea este că se va depăşi termenul-limită prevăzut pentru finalizarea Programului. În cazul în care se vor face presiuni pentru respectarea lui, este foarte probabil ca rezultatele obţinute să aibă marje de eroare mari, iar calitatea actului medical să scadă semnificativ. De fapt, medicii nu vor face decât să bifeze căsuţe şi să completeze rubrici, pentru că este puţin probabil să poată face mai mult. Şi apoi, care persoană ar accepta recomandările medicale ale unui doctor care stă cu ochii pe ceas pentru a nu ieşi din grafic?

În final, persoanele consultate vor primi nişte recomandări medicale, cărora le vor da sau nu curs, după cum le dă ghes conştiinţa, timpul şi buzunarul. Iar Ministerul Sănătăţii va obţine un „vagon“ de informaţii inutile.

Nicolaescu este optimist

Calculele ministrului sănătăţii publice, Eugen Nicolăescu, sunt optimiste şi conduc la ideea că durata programului va fi respectată, dacă medicii vor lucra peste program. La începutul lunii iunie, aflat într-o campanie de instruire a autorităţilor sanitare din ţară, ministrul îi atenţiona pe medicii de familie că sunt direct răspunzători de modul cum vor fi programaţi pacienţii, astfel încât „oamenii să nu fie plimbaţi pe drumuri şi să stea la cozi interminabile.“ Cu acest prilej, Nicolăescu a ajuns la concluzia că cei 11.000 de medici de familie vor reuşi să consulte 11 milioane de români, dacă fiecare medic va consulta în plus şapte pacienţi pe zi. Fireşte, a precizat ministrul, „pentru acest lucru medicul va fi plătit suplimentar“. În paralel, fiecare laborator va realiza şapte seturi de analize în plus. Numărul de analize, maximum nouă, va fi stabilit de medicul de familie, în funcţie de starea de sănătate a fiecărui pacient. Acesta se va prezenta pentru analize în luna în care s-a născut. Setul de analize stabilite de medicii de familie, din lista aprobată în program, are drept scop depistarea unor eventuale afecţiuni cardiace, hepatice, renale, diabet şi anemii.

Pentru „Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţie“ sunt alocate fonduri în valoare de 300 de milioane de euro, bani care provin din „taxa pe viciu“ colectată în anul 2006. Acest program are un obiectiv educativ. „Cetăţenii au fost obişnuiţi să meargă la doctor doar la nevoie, nu să meargă în mod obişnuit la doctor ca să prevină unele boli“, a declarat Eugen Nicolăescu în instructajul din teritoriu, de luna trecută.

Programul pe etape

Procesul (care se desfăşoară în perioada 1 iulie 2007 – 30 septembrie 2008) constă în parcurgerea următoarelor etape:
• Se emit nişte taloane dintre care unul se prezintă medicului în momentul consultaţiei, iar celălalt se va folosi pentru efectuarea analizelor; taloanele conţin elemente de securitate, astfel încât să nu poată fi falsificate;
• Taloanele se trimit cetăţenilor prin poştă, împreună cu o scrisorică prin care li se spune ce trebuie să facă (să ia legătura cu medicul de familie pentru a se programa la o consultaţie); deşi nu se spune nimic despre copii, trebuie cumva înţeles că şi aceştia vor fi programaţi la consultaţie – de către părinţii lor sau de alte persoane care îi au în ingrijire;
• În luna de naştere,   fiecare cetăţean se va prezenta, pe baza programării, la examenul clinic care va fi efectuat de către medicul de familie; acesta va completa o „riscogramă individuală“ şi va face recomandări privind analizele medicale şi alte examinări necesare;
• Medicii de familie vor raporta toate datele culese folosind echipamente de calcul primite în baza unui contract de comodat;
• Institutul Naţional de Sănătate Publică va centraliza datele şi va întocmi riscograme colective.

Programul de evaluare a sănătăţii populaţiei prevede că un medic are nevoie de 20 minute pentru a examina un pacient