Criza de la Banca Turco-Romana, alunecarea spre faliment a Bancii Unirea (recent repusa de justitie in sistemul bancar), falimentele Bancii Internationale a Religiilor si a Bankcoop, lichidarea Bancorex sunt cateva exemple care, de-a lungul anilor, au pus la indoiala capacitatea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a veghea asupra bunei functionari a sistemului bancar romanesc. Au fost toate aceste falimente rezultatul unei supravegheri, facute fara acoperire in documente?
Daca ar fi sa le luam pe rand, falimentele BIR si Bankcoop, de exemplu, au fost cauzate de acumulari de credite neperformante cu doi ani inainte de intrarea in lichidare. Situatia celor doua banci era cunoscuta in BNR, spune Nicolae Cinteza, seful supravegherii din BNR: „Cele doua banci au fost supuse unor interdictii, au fost solicitate remedieri, majorari de capital”. La BIR, de exemplu, interdictia s-a referit la interzicerea acordarii de credite peste limita volumului total deja acordat si numai din resursele rezultate de pe urma rambursarilor de credite, ca si stoparea proceselor de investitii. Nici una, nici alta, n-a fost respectata. Banca a intrat, in final, in faliment.
Banca Unirea a avut expuneri mari in active mobiliare neprofitabile. Banca Unirea cumpara actiuni la diverse societati, pentru ca in final sumele sa ajunga in conturile unor societati care astfel isi achitau creditele primite de la banca. Cinteza spune ca toate operatiunile au fost acoperite de activitati comerciale, iar in ceea ce priveste plasamentele in actiuni, suspectate ca s-ar fi facut in interesul vanzatorului, aceeasi sursa explica: „Conform Legii nr. 31, controlul urmareste trei aspecte: daca pretul de cumparare este mai mare decat valoarea respectiva, daca se stia acest lucru si daca tranzactia s-a facut in folosul cuiva. Nici unul dintre aceste elemente nu este usor de probat.”
Banca Turco-Romana este, dincolo de aceste cazuri, unul aparte. „Aici s-a produs o frauda, imposibil de depistat in timpul controlului de catre inspectia BNR”, afirma seful supravegherii din BNR. BTR deschisese depozite pe termen de o luna in strainatate. Ele erau vesnic reinnoite, dar erau raportate ca libere de orice sarcina. In realitate, erau insa colateralizate la imprumuturi contractate de actionarii turci ai BTR. BNR n-a stiut. Putea sa afle? Cinteza spune ca „Nu!”, din moment ce nu erau reflectate in contabilitate ca depozite colaterale (inclusiv mesajele „swift” le indicau ca depozite la termen), iar in veniturile bancii nu apareau comisioanele de garantare. Acestea nu apareau pentru ca, in fapt, nici nu fusesera constituite garantii.
In sistemul bancar sunt 88 milioane de conturi
BRS a adus pe masa supraveghetorilor un alt fel de frauda, comisa prin utilizarea de contabilitati duble, potrivit declaratiilor supraveghetorilor din BNR. Au fost extrase de cont false, au lipsit ordine de plata care ar fi trebuit sa acopere transferurile de bani din conturile clientilor. BRS a fost supusa interdictiilor BNR inca din vara trecuta, dar frauda a fost depistata abia spre sfarsitul anului trecut, dupa ce Politia i-a prezentat bancii centrale documentele (extrasele de cont) depuse de Dramiral. Transferurile de bani efectuate fara dispozitia titularului de cont, complicitatea intre banca si societatea Astra (de unde au plecat banii in diverse conturi ale persoanelor fizice sau juridice), inexistenta unor relatii comerciale contractuale au fost cateva din neregulile depistate de supraveghetori.
Scuza supravegherii consta in numarul mare de conturi deschise in sistemul bancar: 88 milioane, deci in imposibilitatea urmaririi tuturor tranzactiilor din conturi, si in faptul ca „nici un agent economic care trebuia sa primeasca bani de la alt agent economic din contul deschis la BRS n-a reclamat neprimirea sumelor, ca si de absenta reclamatiilor din partea celor carora le-au disparut bani din conturi”.
Noi reguli pentru preintampinarea fraudelor
· Experientele acumulate in cei 12 ani de activitate bancara, falimentele din sistem si asistenta acordata de organismele internationale au adus cateva modificari in regulile impuse bancilor comerciale de catre BNR.
· Plasamentele efectuate de cateva din bancile comerciale care au traversat perioade de criza au adus pe masa Consiliului de administratie al bancii centrale noi reguli privind evaluarea activelor mobiliare in care bancile isi plaseaza lichiditatile si a garantiilor depuse pentru contractele de credit acordate de acestea. Astfel, daca CA al BNR va aproba, atunci evaluarea va fi atribuita auditorilor bancii, la solicitarea acesteia. Normele dupa care se va face evaluarea vor fi, probabil, similare cu cele utilizate de BNR, adica dupa metoda calcului activului net.
· Plasamentele efectuate de bancile din Romania in depozite constituite in strainatate vor atrage raspunderea penala a conducerii bancilor. Pentru a evita cazuri similare BTR, banca centrala va solicita declaratii pe propria raspundere, din partea conducerii bancii creditoare, ca depozitele constituite la bancile din strainatate sunt libere de orice sarcina.
