Insulele Pacificului sunt în prima linie a schimbărilor climatice, deși sunt cel mai puțin responsabile pentru emisiile de carbon. Dar, pe măsură ce creșterea nivelului mării le amenință existența, aceste națiuni minuscule nu vor să se lase luate de apă fără să lupte, scrie Los Angeles Times. Liderilor din Pacific nu le este teamă să spună că eșecurile politicii climatice revin națiunilor mai mari, care poluează mai mult. Și o vor face, probabil, la summit-ul privind clima, de la Glasgow.
Cu doar câteva zile înainte de summit-ul ONU privind schimbările climatice de la Glasgow, mica delegație din Fiji a primit o veste bună: președintele Biden nu mai refuză să o întâlnească, așa cum se spunea inițial, notează LA Times.
Creșterea nivelului mării ar putea șterge sate întregi de pe pământ și ar putea decima industria turismului
Pentru națiunile mici, precum Fiji și alte insule din Pacific, nu a fost niciodată mai important ca acum să se întâlnească cu liderii celor mai bogate și mai puternice țări din lume. Supraviețuirea lor este în joc. Aceste națiuni se confruntă cu provocări masive de mediu, de la creșterea nivelului mării, care ar putea șterge sate întregi de pe pământ și ar putea decima industria turismului, până la distrugerea recifelor de corali.
Cicloanele au pus la pământ PIB-ul unor state ca Fiji
În ultimii cinci ani, Fiji a trecut prin 13 cicloane, trei dintre ele fiind dintre cele mai distructive, de Categoria 5. După un astfel de ciclon, PIB-ul țării a scăzut cu 30%. Țara trebuie să se confrunte cu perspectiva alarmantă a relocării a zeci de comunități de coastă, unde viața ar putea deveni în curând imposibilă din cauza creșterii nivelului mării.
Din cauza restricțiilor de călătorie cauzate de COVID-19, doar patru națiuni insulare din Pacific – Fiji, Palau, Papua Noua Guinee și Tuvalu – vor fi reprezentate de șefii lor de stat la summit-ul global privind clima. Acest lucru a alimentat îngrijorarea că țările cele mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice și cele mai puțin responsabile pentru emisiile de carbon abia dacă se vor vedea la ceea ce este considerată cea mai importantă conferință climatică, după Acordul de la Paris din 2015.
Statele mari și industrializate au spus una, au făcut alta
Pe agenda națiunilor insulare mici va fi, cu siguranță, punerea unei presiuni pe liderii țărilor bogate și industrializate pentru a aloca mai mulți bani și a le ajuta să facă față efectelor schimbărilor climatice și tranziției către surse mai curate de energie.
În 2009, SUA și alte țări dezvoltate au convenit că până în 2020 vor oferi 100 de miliarde de dolari pe an țărilor în curs de dezvoltare. Dar această promisiune a rămas pe hârtie. Țările bogate nu au reușit să strângă nici măcar 80 de miliarde de dolari anual.
„Liderii noștri trebuie să fie fermi și foarte clari și chiar pe ici, pe colo, lipsiți de diplomație, pentru a se asigura că pot să proiecteze ceea ce comunitățile noastre și oamenii noștri își doresc să facă”, a declarat Satyendra Prasad, ambasadorul Fiji la ONU.
Insulele din Pacific și țările în curs de dezvoltare au reușit în trecut să-și facă auzită vocea. În 2015, au luptat și au câștigat de partea lor semnatarii Acordului de la Paris, prin care liderii mondiali s-au angajat să contribuie la limitarea încălzirii globale sub pragul de 1.5°C și să împingă ținta de zero emisii. De atunci, majoritatea națiunilor industrializate nu și-au îndeplinit obiectivele de reducere a emisiilor. Misiunea Fiji și a altor națiuni insulare din Pacific din acest an, de la Glasgow, este clară: ”Mențineți aceste obiective!”