Cu un buget anual de 20 de milioane de euro, Festivalul din Bregenz, Austria, adună 250.000 de spectatori pe ediţie prin punerea în scenă a unor faimoase opere. Anul acesta, ca şi în 2009, publicul s-a delectat cu Aida lui Verdi. La o înălţime de 55 de metri, deasupra Lacului Constance (lac împărţit între Austria, Germania şi Elveţia), un cuplu, o soprană şi un tenor, pluteşte într-o barcă de stuf suspendată de o macara-turn. În tot acest timp, cei doi cântă până la ul
Cu un buget anual de 20 de milioane de euro, Festivalul din Bregenz, Austria, adună 250.000 de spectatori pe ediţie prin punerea în scenă a unor faimoase opere. Anul acesta, ca şi în 2009, publicul s-a delectat cu Aida lui Verdi.
La o înălţime de 55 de metri, deasupra Lacului Constance (lac împărţit între Austria, Germania şi Elveţia), un cuplu, o soprană şi un tenor, pluteşte într-o barcă de stuf suspendată de o macara-turn. În tot acest timp, cei doi cântă până la ultimul suspin despărţirea de lumea aceasta şi trecerea într-un regat imaginar egiptean de după moarte. Aşa a debutat, anul acesta, Festivalul de la Bergenz – Austria. Regizorul Graham Vick şi designerul Paul Brown au transpus Aida, opera monumentală a lui Verdi, nu în deşert, ci pe apă. Cei doi au fost dornici să folosească lacul Constance nu atât ca un imens decor, cât ca parte integrată în producţie. „Vreau ca oamenii să iubească opera. Nu mersul la operă, ci arta în sine. De aceea, consider că opera pe o scenă plutitoare este atât de fabuloasă pentru că trece bariera operei ca instituţie. Iubesc cei 7.000 de spectatori din fiecare seară. Mulţi dintre ei n-au o idee sigură despre ceea ce înseamnă operă în general şi tocmai acest lucru este atât de frumos“, spune Graham Vick. Cu bărci şi platforme, părţi ale scenei care se ridică din apă, şi intrări în scenă ale soliştilor, atât din apă, cât şi de pe uscat, decorul construit pentru Aida şi valorificat, pas cu pas, se transformă el însuşi într-un spectacol, în faţa ochilor publicului. Două macarale de 68, respectiv 51 de metri scot din apă bucăţi din decor, pe care ulterior le ridică în aer pe măsură ce spectacolul se desfăşoară.
Statuia Libertăţii în loc de piramide
Pe scenă, o pereche de picioare (15 metri) fac parte dintr-o statuie. Dacă ar trebui încălţaţi, pantofii ar avea mărimea 2.400, iar persoana care i-ar purta ar trebui să aibă o înălţime de aproape 100 de metri, aproximativ de trei ori mai mare decât Statuia Libertăţii. Prestaţia artiştilor (tenori şi soprane) este desăvârşită. La o temperatură de 15-18 grade, oamenii aceia străbat apa ca nisipul cald al unei plaje însorite. Nu există frig pentru minutele petrecute în apă rece, în care prestaţia vocală este de necontestat. În viziunea modernă a lui Graham Vick nu apar piramide, ci doar Statuia Libertăţii, ca un simbol al eliberării. Decorul albastru, plin de steluţe, descrie „tânjire, pierdere şi pasiune“, după cum declară Paul Brown, regizorul de scenă al spectacolului. „Aida tânjeşte după o lume care-i pierdută, un rai pierdut. Şi asta este ceea ce simt când mă uit la cer noaptea: mă uit la ceva ce e departe, pe care nu o să-l ating vreodată, dar la care pot visa“, adaugă acesta.
Toată punerea în scenă a celebrei opere, jucată pentru prima oară în 1871, a costat cinci milioane de euro şi a implicat peste 400 de persoane, atât pe scenă, cât şi în spatele acesteia. Însă şi publicul a fost pe măsură. În seara premierei, toate cele 7.000 de locuri au fost ocupate, iar organizatorii aşteaptă pentru acest an ca, pe durata întregului festival, peste 90% din bilete să fie vândute. Preţurile tichetelor pornesc de la 28 de euro şi pot ajunge şi la 132 de euro. Potrivit unui calcul Capital, la un bilet mediu de 50 de euro, încasările sunt de 310.000 de euro, iar spectacolul are 26 de reprezentaţii timp de o lună cât durează festivalul, ceea ce înseamnă că se poate ajunge şi la încasări de peste opt milioane de euro. Anul trecut, când opera s-a jucat pentru prima oară, biletele au fost vândute în proporţie de 98%, înregistrându-se un număr record de spectatori, peste 150.000. Pe durata întregului festival, numărul vizitatorilor a fost de peste 250.000. Performanţa se poate datora şi celebrului James Bond. Impresionaţi de punerea în scenă a operei lui Puccini, Tosca, producătorii filmului au filmat scene pentru ultimul scenariu 007, „Quantum of Solace“. Pentru anul viitor, organizatorii festivalului pregătesc opera Andrea Chenier de Umberto Giordano.
Festivalul în cifre
Organizator Bergenz Festival Private Trust (ONG). Festivalul se organizează din 1946, în perioada 22 iulie – 21 august.
Bugetul anual este de 20 de milioane de euro, din care şapte milioane reprezintă granturi de la stat (40% – Guvernul Austriei, 35% – landul Vorarlberg şi 25% – primăria Bregenz). Încă 1,3 milioane de euro se aduc la buget din sponsorizări.
Opere Până în prezent, s-au jucat Tosca, Nabucco, West Side Story, Boema, Flautul Fermecat.
Cât ne costă?
Fără transport Un pachet cu două nopţi cazare la un hotel de trei stele, welcome cocktail, bilet la Aida, şi un „leisure packet“ (acces gratuit la atracţii de top în zonă, transfer autobuze şi trenuri) costă 189 de euro de persoană.
Cu avion O noapte cazare la un hotel de trei stele, welcome cocktail, bilet la Aida şi „leisure packet“ costă 145 de euro. Biletul de avion până la München (cel mai apropiat aeroport) costă aproximativ 200 de euro.