Președintele Franței Emmanuel Macron a semnat, marți, decretul de numire al unei românce în funcția de ministru al Sportului. Aceasta va avea o sarcină grea, pentru că tocmai s-a micșorat bugetul instituției și are de pregătit și Jocurile Olimpice de la Paris din anul 2020. Este vorba despre Roxana Mărăcineanu, fostă înotătoare, medaliată cu argint la Jocurile Olimpice de la Sydney.
Această are dublă cetățeni, română și franceză și o înlocuiește pe Laura Flessel, care a demisionat.
„Începusem să înot la 7 ani, la Bucureşti. La 12 ani, m-am dedicat cu totul la Mulhouse. Clubul meu avea căldura unei familii extinse, în stil românesc”, povestea ea în paginile publicaţiei Ouest France.
„Cu uşurinţa mea de a învăţa franceza şi parcursul şcolar reuşit, eram convinsă că exilul îmi dăduse ceva în plus. O forţă interioară care s-a exprimat şi în nataţie. Carnetele cu note bune şi sportul ne măreau şansele să fin naturalizaţi, aşa cum mi se tot repeta… La 22 de ani, devin campioană a lumii spre surpriza generală şi asta a fost ceva uriaş. Acea Marseilleză reprezenta atât de mult pentru sportul meu. Se spune că am deschis calea pentru Manaudou şi Bernard. Însă atunci când s-a făcut din mine un simbol al integrării, m-am blocat. Victoria mea era pentru mine, pentru ai mei, nu pentru a deveni o franţuzoaică mai bună. Eram o fiică de refugiaţi. Nu mi-a fost facilitat nimic. Mi se părea puţin cam mult ca oamenii politici să se folosească de asta”, spunea tot atunci Roxana Mărăcineanu, conform digi24.ro.
După ce a pus capăt carierei sportive în 2004, a devenit consultantă pentru Europe 1 şi France Télévisions. Însă noul ministru nu este la primii săi paşi în politică. Înscrisă pe o listă afiliată Partidului Socialist, a fost aleasă consilier regional în Île-de-France în 2010.
În paginile cotidianului Le Parisien, ea explica în 2010: „Am primit deja numeroase solicitări pe tot parcursul carierei mele, mai ales din partea dreptei, de altminteri. Am refuzat mereu. Nu doream să fiu o mascotă care să fie scoasă în faţă. Este extrem de dezagreabil”.
În legătură cu angajamentul său faţă de stânga, ea adăuga: „Din România am ajuns în Franţa la 9 ani. Statul ne-a ajutat, ne-a primit, nu ne-a trimis înapoi într-un charter. Am dublă cetăţenie şi încă sunt cu inima împărţită. Când văd ce face dreapta, mă simt întărită în decizia mea”.