Pe prima pagină a ediţiei de duminică a ziarului elen To Vima, un articol cu titlul ‘Ce ne datorează Germania’ indica clar miza, listând posibilele compensaţii pe care le-ar putea plăti Germania Atenei. Un grup de experţi, la indicaţia Ministerului de Finanţe, a lucrat mai multe luni la raportul de 80 de pagini, etichetat ca ‘strict secret’.
În prezent însă, primele detalii ale raportului s-au scurs către public. Potrivit To Vima, comisia a ajuns la o concluzie clară: ‘Grecia nu a primit nicio compensaţie, fie pentru creditele pe care a fost forţată să le furnizeze Germaniei, fie pentru daunele suferite în timpul războiului’.
Cercetarea se bazează pe 761 de volume de material de arhivă, care includ documente, acorduri, decizii judecătoreşti şi texte juridice. Panagiotis Karakousis, şeful grupului de experţi, a declarat pentru To Vima, că echipa sa a examinat 190.000 de pagini de documente, împrăştiate în arhive publice şi de multe ori stocate în saci aruncaţi în subsolurile clădirilor publice.
Chiar dacă ziarul nu a oferit nicio cifră concretă privind suma la care s-ar ridica aceste compensaţii în raport, calculele anterioare, realizate de mai multe organizaţii greceşti, au stabilit că suma totală datorată de către Germania Greciei ar ajunge la 108 de miliarde de euro pentru reconstrucţia infrastructurii distruse a ţării, şi la încă 54 de miliarde de euro din împrumuturi forţate plătite de Grecia Germaniei naziste în perioada 1942-1944. Împrumuturile au fost emise de Banca Greciei şi au fost folosite pentru a plăti bunuri şi salarii pentru forţa de ocupaţie germană.
Suma totală de 162 de miliarde de euro este echivalentul a aproape 80% din PIB-ul actual al Greciei. Dacă Germania ar plăti întreaga sumă, ea ar rezolva problema datoriilor Atenei, însă Berlinul nu pare dornic să revizuiască problema despăgubirilor către Grecia.
La rândul lor, oficialii de la Atena sunt precauţi în a merge mai departe cu cererea. Guvernul consideră raportul deosebit de sensibil, în condiţiile în care acesta ar putea deteriora relaţiile cu cel mai important furnizor european al ajutorului financiar pentru criza zonei euro.
Poziţia oficială a guvernului, exprimată cel mai recent de către ministrul adjunct de finanţe, Christos Staikouras, susţine că Atena consideră problema deschisă şi că ‘îşi rezervă dreptul… de a ajunge în privinţa sa la o concluzie satisfăcătoare’.
În acest moment, raportul nu se mai află la Ministerul de Finanţe, ci a fost înaintat la începutul lunii martie ministrului de externe, Dimitris Avramopoulous, şi premierului Antonis Samaras.
Sursa: Agerpres