Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a finalizat, și urmează să-l propună Executivului spre aprobare, proiectul de „Ordonanță de urgență pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol“, prin care se schimbă actualele certificate de producător și se introduc carduri electronice. Pe scurt, pentru a-și putea vinde legumele și fructele în piață, țăranii vor avea nevoie de trei documente: certificatul de producător, certificatul de comercializare și cardul de acces în piață. Procedurile de eliberare a acestor documente sunt destul de anevoioase.

De exemplu, pentru a primi certificatul de producător, este nevoie de o „atestare profesională“. Cum se obține această atestare? Iată ce spune proiectul de act normativ: „Atestarea profesională a solicitanţilor de certificat de producător se realizează de către structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel judeţean/regional/naţional, precum şi de către structuri teritoriale de consultanță agricolă, după caz, care se înregistrează în acest scop la primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale. Lipsa atestatului atrage după sine neeligibilitatea solicitantului la soluţionarea de către primari a cererii de acordare a certificatului de producător“. Pe de altă parte, introducerea cardului de acces în piață presupune crearea unui sistem electronic destul de complex, precum și a unei infrastructuri aferente, în toate piețele din România. Secretarul de stat de la MADR, Daniel Botănoiu, a declarat că un astfel de sistem ar costa în jurul a 600.000 de euro. Toate aceste probleme vor fi clarificate prin normele metodologice de aplicare a noului act normativ, norme ce vor fi întocmite și publicate de MADR. De precizat că, după intrarea în vigoare a noii legi, vechile certificate de producător vor mai fi valabile 45 de zile.

Scopul real – impozitarea veniturilor

Dar adevăratul scop al acestui proiect de act normativ constă în impozitarea veniturilor obținute de cei care vând produse agricole la tarabă. Astfel, la Art. 8, se prevede negru pe alb: „În vederea luării în evidenţă ca plătitori de taxe şi impozite, prin atribuirea unui cod de identificare fiscală, producătorii agricoli persoane fizice care deţin certificate de producător se înregistrează la serviciile financiare descentralizate, respectiv, administraţiile teritoriale ale finanţelor publice de care aparţin.“ Așadar, pentru veniturile obținute din vânzarea legumelor și fructelor la piață, țăranii, ca persoane fizice, vor plăti volens-nolens impozit pe venit, plus contribuția la fondul de pensii și la asigurările de sănătate. Problema care se pune este cine și cum va înregistra ce și cât a vândut omul la piață, la ce prețuri și cum se scad cheltuielile, pentru a i se putea calcula corect impozitul pe profit și celelalte taxe?

Țăranii de la tarabe au și alte probleme

Am făcut un tur prin câteva piețe din Capitală, încercând să aflăm care este părerea celor direct vizați de proiectul de ordonanță de urgență, și anume, vânzătorii de la tarabe – fie ei producători sau intermediari. Prima constatare: nimeni nu cunoaște conținutul noii legi, nu li s-a spus nimic, nici în localitățile de unde vin, de către primari sau de către consilierii locali, nici aici, în Capitală, de către administratorii piețelor. Mia Lițeanu, din Alexandria, are peste 10 ha de teren arabil și își vinde legumele, împreună cu soțul, în Piața Domenii. Plătește 10 lei pe metrul pătrat de tarabă, pe zi: „Să introducă, dom‘le, ce carduri și certificate vor ei. Altele sunt problemele care ne ard pe noi. În primul rând, nu avem forță de muncă, nu avem cu cine să lucrăm pământul. Prin anii ‘90, stăteau mulți la coadă la poarta noastră să lucreze cu ziua. Acum, abia mai găsim câțiva oameni, și ăia batrâni, că tinerii ori au plecat din țară, ori stau mai mult prin cluburi, prin birturi, la biliard, la net, la alea, alea. Și cei care vin să lucreze au pretenții: masă de prânz, masă de seară, băutură, țigări și 50 de lei pe zi.  Ca să nu mai vorbim că toate s-au scumpit: aratul costă patru milioane pe hectar, discuitul trei milioane, însămânțatul, prașilele, erbicidatul, îngrășămintele- alte milioane. Iar noi nu mai putem crește prețurile la legume, pentru că nu mai cumpără nimeni, omenii nu mai au bani. Astea-s problemele grele, nu cardurile și certificatele“.

Dublă impozitare

Tot în Piața Domenii, Aurel Bica, din județul Dâmbovița, vinde cartofi din producția proprie, cu 2,50 lei/kg. Nu știe nimic despre proiectul noilor reglementări privind vânzarea produselor agricole. Îi explicăm pe scurt cam despre ce-i vorba. „Păi, din ce-mi spuneți, înțeleg că fiscul îmi va lua un nou impozit pe ce câștig din cartofii aștia, da? Păi, nu era vorba că ne ia impozit pe suprafață, adică, pe hectarul de cartofi, cică 16 la sută din 3.500 de lei (exact, din 3.488 – n.red.) Asta nu înseamnă dublă impozitare?

Actele de proprietate și cadastrul sunt vraiște

În Piața Obor-Hala Nouă, se plătește 30 de lei pe metrul pătrat de tarabă pe zi. Nici aici oamenii nu cunosc noile reglementări. După multe tatonări, găsim totuși un agricultor bine informat, Marinel Rățoi, din Dăbuleni, județul Dolj: „Am discutat despre acest proiect, la Slatina, în cadrul asociației noastre, Agrostar. Cred că, în mare, e bine că se încearcă  să se facă ordine, inclusiv în ceea ce privește fiscalizarea, pentru că oricine are un venit trebuie să plătească un impozit. Dar cei care au făcut proiectul ăsta, ca și celălalt act normativ aprobat nu demult, cel cu impozitul pe hectar, au omis lucrul cel mai important: în privința proprietății pământului, situația e vraiște, dom‘le, în toată țara. În acte, proprietarii de drept sunt cei care au primit certificatele de proprietate în anii ‘90, foarte mulți decedați. Urmașii lor lucrează pământul, încasează și subvențiile, dar nu au acte pe el, nu  și-au făcut succesiunea și cadastrul, pentru că acestea costă și durează foarte mult. Și atunci, cine va primi, dom‘le, atestatul ăla profesional, certificatul de producător și cardul? Morții? Iar urmașii, neamurile, cei care lucrează pământul, pe ce acte de proprietate vor primi toate alea? Asta-i cea mai mare problemă la care cei care fac toate legile astea nu s-au gândit“.
Păi, nu ne ia o dată impozit pe hectar, ne mai ia și pe ce vindem la piață? Asta nu-i dublă impozitare?
Aurel Bica, legumicultor
din județul Dâmbovița

 Până să pună noi impozite, ăștia trebuie să facă ordine în cadastru și în actele de proprietate, pentru că e vraiște în toată țara.
Marinel Rățoi, din Dăbuleni, județul Dolj