Favoriți în cursa prezidențială din Brazilia, fostul șef al statului, Lula și actualul președinte Jair Bolsonaro au făcut recent declarații negative referitoare la China, principalul partener comercial al Braziliei.

Zi de zi, favoriții în cursa pentru alegerile prezidențiale au pomenit China în sens negativ, fiecare în felul său. Mai întâi, președintele Jair Bolsonaro a minimalizat încă o dată importanța celui mai mare partener comercial al Braziliei cu bravada conform căreia „fără noi, ei fac foame”. A doua zi, fostul președinte Lula a avertizat cu privire la impactul chinez asupra dezindustrializării Braziliei, afirmând cu un aer dramatic despre China că „ocupă Brazilia”.

Dacă Bolsonaro a fost egal cu sine, discursul lui Lula a provocat confuzie și uimirea celor care urmăresc relațiile bilaterale. Confuzie deoarece datele menţionate amestecă cifre globale și interne. Uimitor a fost tonul alarmist. Se poate argumenta că intenția reprezentantului PT (Partidul Muncitorilor) a fost diferită, dar mesajul este similar cu cel al lui Bolsonaro în campania din 2018, potrivit căruia China „cumpăra Brazilia”.

În campaniile electorale este mai ușor să faci apel la frică decât să prezinți propuneri

Cuvintele alese tind să susțină o fixaţie a dreptei radicale. Când vorbește despre „ocupația” Chinei în Asia, în Africa și în America Latină, Lula pășește pe un teren minat al actualei dispute geopolitice, dând impresia că şi-a însuşit suspiciunea conform căreia China are un proiect neocolonialist și de hegemonie mondială. Chiar dacă acesta este scopul, pe care Beijingul îl neagă, drumul este sinuos și incert, așa cum arată inițiativele globale ale guvernului chinez.

În campaniile electorale este mai ușor să faci apel la frică decât să prezinți propuneri. Nu întâmplător, Lula a lansat semnalul de alarmă la Federația Industriilor din Statul São Paulo (Fiesp). Discurs conceput pentru un public despre care se presupune că este îngrijorat de pierderea de teren în faţa Chinei – deși o mare parte din capitalul industrial a beneficiat de transferul producției în Asia, arată O Globo.

Semnal de alarmă referitor la China

Nu s-a împlinit o lună, de când Ciro Gomes a tras un alt semnal de alarmă referitor la China la același Fiesp. Potrivit acestuia, China are „artefacte militare” în Venezuela „îndreptate spre Manaus”. Punând cap la cap două paranoi – China și amenințarea la adresa suveranității Amazoniei – afirmația este prea serioasă pentru a fi aruncată în vânt fără dovezi.

Se presupune că Lula și Ciro au vizat China pentru a-l ţinti pe alegătorul aflat mai la dreapta, care vede în Beijing un balaur cu gheare ascuțite gata să stăpânească lumea. Frica poate chiar aduce voturi, dar nu înlocuiește o strategie pentru a face față ascensiunii Chinei, marea provocare geopolitică a secolului XXI. Este adevărat că nici guvernele care l-au precedat pe Bolsonaro nu au fost în stare să formuleze această strategie. Dar el a înrăutățit situaţia, creând fricțiuni inutile cu China.

Brazilia, în totalitate reglementată de chinezi 

Relația „dezordonată” a provocat incertitudine cu privire la Brazilia în rândul interlocutorilor chinezi și a determinat țara să piardă „statutul de seriozitate”, spune economistul José Nelson Bessa Maia, fost coordonator al piețelor externe la Ministerul Economiei. Este necesar ca Brazilia să reia relația cu o atitudine proactivă, sugerează acesta, fără a fi mulțumit doar de creșterea comerțului exterior.— Suntem în totalitate reglementaţi de chinezi — deplânge economistul.

Impactul chinez asupra dezindustrializării Braziliei nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un fenomen de reconfigurare a lanțurilor de producţie globale care nu va fi inversat, afirmă Antônio Carlos Diegues, profesor de economie la Universitatea de Stat din Campinas (Unicamp). Pentru a se adapta la această mișcare, spune el, este necesar să existe o strategie de stat, nu una guvernamentală, cu accent pe productivitate și inovație.

„Nu poți ignora realitatea și să te întorci într-o lume în care China nu exista”.