Dezbaterea privind majorarea pensiilor a pus în discuție contribuția PSD și PNL la creșterea veniturilor pensionarilor. Deși PSD a încercat să se poziționeze în această perioadă în calitate de principal partid care a majorat pensiile în România, lucrurile nu stau în realitate chiar așa.
O analiză pe cifre a deciziilor de majorare a pensiilor din ultimii 10 ani arată că majorările operate de PSD s-au situat, procentual vorbind, sub cele decise de PNL sau cel mult la egalitate.
Majorări mai mari în guvernele liberale
Astfel, în perioada guvernelor PSD conduse de Victor Ponta, punctul de pensie a crescut de la 732,8 lei în 2012, la 830,2 lei în 2015. Adică majorarea punctului de pensie în cei aproape patru ani a fost de până într-o 100 de lei. În procente, punctul de pensie a crescut cu aproximativ 13,3%.
Totodată, pe perioada guvernelor girate de Liviu Dragnea, punctul de pensie a crescut de la 917,5 de lei în ianuarie 2017 la 1.265 de lei în septembrie 2019 (Guvernul Dăncilă fiind demis în noiembrie 2019). Practic, punctul de pensie în cei aproape trei ani de guvernare PSD a crescut cu 345,5 lei, ceea ce în procente reprezintă o creștere de 37,89%. Foarte important de menționat aici faptul că, în cei trei ani de guvernare PSD, România a prins un culoar favorabil de creștere economică.
Pe de altă parte, în cei trei ani de guvernare PNL (noiembrie 2019-noiembrie 2022) majorarea punctului de pensie a fost de 321 de lei. Astfel, în noiembrie 2019, Guvernul Orban a preluat punctul de pensie de 1.265 de lei, pentru ca în 2020 acesta să fie majorat la 1.586 de lei. După decizia de majorare pensiilor, punctul de pensie va crește la 1.784 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 41% față de momentul venirii PNL la guvernare.
Practic, procentul de majorare operat în guvernările cu premieri liberali a fost sensibil mai mare decât cel din guvernările cu prim-miniștri social-democrați.
Când era în opoziție, PSD cerea majorarea pensiilor cu 40% într-un singur an!
Un alt aspect al dezbaterii pe tema pensiilor a fost cel al responsabilității cifrelor asumate de cele două partide. Astfel, PSD a asumat o creștere diferențiată a pensiilor, respectiv creșterea punctului de pensie cu 10% și oferirea unor bonificații financiare pensionarilor cu pensii mici. De cealaltă parte, PNL a asumat o creștere de 15% a punctului de pensie, respectiv a tuturor pensiilor.
În disputa privind procentul de majorare al pensiilor, PSD a acuzat PNL că supralicitează speculativ creșterea punctului de pensii fără ca o astfel de majorare să aibă suport bugetar. Această poziție a urmărit să arate că PSD nu este doar partidul care majorează pensiile românilor, dar este și cel care o face într-un mod responsabil, având grija banilor publici.
De notat, însă, că în 2020, când încă era în Opoziție, PSD a promovat și votat în Parlament o majorare a punctului de pensie cu 40%. O astfel de majorare de la un an la altul, în mod evident, nu ar fi putut fi susținută, având în vedere faptul că în toți cei trei ani de guvernare din perioada Dragnea social-democrații au majorat pensiile cu 37,89%. Deși guvernul condus la acea dată de Ludovic Orban a susținut public faptul că majorarea posibilă este de 14%, poziția social-democraților de atunci a fost că autoritățile trebuie să majoreze punctul de pensie cu orice preț.
Așadar, în cazul PSD vorbim despre un dublu standard legat de creșterea pensiilor. De cealaltă parte, discursul PNL s-a situat într-un registru mai echilibrat. De exemplu, majorarea punctului de pensie decis de către Coaliția de guvernare arată că acest partid a fost mai aproape în evaluarea sa de creșterea posibilă a punctului de pensie decât cei de la PSD.
Amintim că liderii Coaliției de guvernare au decis în ședința de luni seară creșterea punctului de pensie cu 12,5%. Totodată, a fost decisă acordarea unor bonificații anuale pentru pensionarii cu venituri mici. Astfel, cei cu pensii mai mici de 1500 de lei vor primi 1000 de lei, cei cu pensie sub 2000 de lei vor primi 800 de lei și cei cu pensie sub 3000 de lei vor primi 600 de lei. Aceste bonificații vor fi plătite în două tranșe egale, respectiv la începutul și la mijlocul anului.