Cel mai eficient sistem sanitar din lume este potrivit clasamentului Bloomberg, cel din Hong Kong, cu un scor de eficiență de 92.6, calculat în funcție de speranța de viață (pondere 60%), costul relativ per capita dca procent din PIB de îngrijire a sănătății (pondere 30% și costul absolut per capita de locuitor de ingrijire a sanatatii (pondere 10%). Țările au fost analizate pe fiecare criteriu, iar scorurile au fost ponderate și însumate pentru a obține scoruri de eficiență. Costul relativ este costul de sănătate pe cap de locuitor ca procent din PIB pe cap de locuitor. Costul absolut înseamnă cheltuielile totale de sănătate, care se referă la servicii de prevenire și curative de sănătate, planning familial, măsuri de alimentație sănătoasă și de servigii medicale de urgență. Au fost incluse țările cu o populație de cel puțin cinci milioane de locuitori, PIB-ul pe cap de locuitor de cel puțin 5.000 de dolari și speranța de viață de cel puțin 70 de ani.
Hong Kong alocă 1.409 dolari per locuitor pentru sănătate, iar speranța de viață este de 83.4 ani.
La polul opus se află Statele Unite, care deși cheltuie cel mai mult cu sănătatea per cap de locuitor – 8. 608 dolari, are cele mai slabe rezultate, situându-se pe locul 46 din 48. Speranța de viață este de 78.6 ani, iar scorul de eficiență este 30.8. 
România se situează cu 13 locuri în fața SUA, cu un scor de eficiență de 44.9, o speranță de viață de 74.5 ani și cu cheltuieli de doar 500 de dolari cu sănătatea pe cap de locuitor.
Sigur, clasamentul nu ține cont de nuanțe și de situația specifică din fiecare țară. Chiar dacă pe hârtie, sistemul sanitar românesc pare eficient, în realitate, cele 17 miliarde colectate din contribuțiile de sănătate se dovedesc insuficiente în fiecare an. Luna aceasta, mai multe spitale au anunțat că nu mai au bani să funcționeze până la sfârșitul anului, în lipsa unei finanțări suplimentare de la Ministerul Sănătății. Mai există problema exodului medicilor, al neputinței decontării tratamentelor în străinătate pentru români și al bolnavilor grav, care primesc ajutor mai degrabă prin teledoane și emisiuni televizate decât de la stat. Bineînțeles, dacă s-ar fi făcut un clasament al banilor negri din sănătate, România ar fi ieșit pe primele locuri, cu aproape 300 de milioane de euro anual, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
Aproape toate țările pe care România le-a depășit în acest clasament alocă mai mulți pe cap de locuitor pentru sănătate, însă acest lucru nu se reflectă în starea de sănătate a populației, din mai multe cauze.
Să studiem cel mai intrigant exemplu, al SUA:
Chiar dacă în 2010, SUA a alocat mai mulţi bani pentru sănătate decât orice stat din lume (2,6 trilioane de dolari, adica 17,6% din PIB), cetăţenii americani au o speranţă de viaţă mai mică decât cetăţenii din ţările unde se cheltuie multmai puţin cu sănătatea, notau anul trecut experţii de la Institutul American de Cercetare şi de la Institutul de Medicină.
Primul factor care sporeşte neputinţa sistemului sanitar american de a oferi îngrijire pentru cetăţeni este faptul că o mare parte dintre aceştia nu sunt asiguraţi medical şi drept urmare, au un acces limitat la îngrijiri medicale de bază şi prevenţie.
Potrivit unii infografic al publicaíei Business Insider, de vină este şi stilul nesănătos al cetăţenilor americani, care au o prevalenţă record de bolnavi de obezitate şi pun astfel o presiune imensă pe serviciile de sănătate disponibile. Dintre toate ţările cu alocări similare de buget pentru sănătate, în SUA se consumă cele mai multe calorii per persoană, sunt cei mai mulţi consumatori de droguri, nu îşi pun centura de siguranţă şi mai ales, în cele mai multe conflicte sunt folosite arme de foc, din cauza unui regim liberal de deţinere de arme şi muniţii. Mai mult, americanii se deplasează aproape excusiv cu automobilul, ceea ce limitează mişcarea fzică atât de necesară unei vieţi sănătoase.
În ceea ce priveşte condiţiile economico-sociale, se observă o sărăcie accentuată în rândul copiilor, o educaţie precară la nivelul tinerilor şi inegalitatea veniturilor în funcţie de zone.