Credite pentru capital de lucru de valori mici, în jur de 500.000 de euro, accesate din diverse unități de o grupare organizată și obligatoriu toate cu garanție de maximum 80% a statului. Instanța decide cine va plăti prejudiciul, dar garanția Fondului de Garantare atârnă în balanță.
Surse din mediul bancar ne-au declarat că, majoritatea creditelor au fost acordate IMM-urilor de mărime medie, cu o cifră de afaceri cuprinsă între un milion și patru milioane de euro pe an. Fiind vorba de documente false, frimele respective funcționau doar de formă, bilanțurile au fost falsificate, declarându-se valori mult mai mari ale cifrelor de afaceri și profiturilor. Pentru ca schema să fie completă și dosarele de creditare să nu fie cercetate foarte atent de direcțiile de risc din cadrul celor trei bănci implicate a fost implicat și Fondul de Garantare a IMM-urilor (FNGCIMM). Creditele au fost fie linii de capital de lucru, care sunt cele mai utilizate credite de către IMM și se reînnoiesc odată pe an, fie credite de investiții pe termen mediu, trei- cinci ani.
Cea mai afectată bancă este BRD
Cei care au bănuit prima dată că ceva este în neregulă au fost angajații BCR (unde a fost descoperit un singur caz). Aceștia au blocat orice acordare de credite de acest gen și au făcut sesizările către BNR, potrivit unor surse din mediul bancar. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate însă la BRD, iar Fondul de Garantare a IMM-urilor este aproape totdeauna implicat.
Statul, bun de plata a 14 milioane de euro?
Din punct de vedere legal, poliția pune sechestru pe ce bunuri găsește în patrimoniul firmelor implicate, încercând să recupereze din prejudiciu, după care se fac regulile de repartiție către băncile păgubite în funcție de situația fiecăreia.
Istoria fraudelor bancare de acest gen a arătat că nu se mai recuperează nimic sau aproape nimic din acest prejudiciu, presupus a fi la 22 de milioane de euro în prezent (valoarea poate să crească sau să scadă în funcție de cercetările poliției). Băncile provizionează în primă fază prejudiciul, apoi îl înregistrează ca pierdere.
În actuala schemă însă, este implicat și FNGCIMM, cu o garanție de maximum 80% din valoarea creditului acordat, ceea ce înseamnă că băncile se pot îndrepta împotriva Fondului pentru executarea garanției statului, cuprinsă între 50% și 80% din valoarea fiecărui credit, ceea ce înseamnă că băncile ar avea șanse să reecupereze circa 14 milioane de euro din valoarea prejudiciului actual de la FNGCIMM. Totuși, așa cum declară și purtătorul de cuvânt al BNR, instanța va decide vinovații și modalitatea de recuperare a prejudiciului.
Frauda bancară nu afectează baza de capital a băncilor implicate
“Tranzacții gen cele de la Oltchim sau Hidroelectrica, unde valorile prejudiciilor sunt de 100- 200 de milioane de euro afectează baza de capital a băncilor (indicele de adecvare a capitalului Tier 1)”, spun surse din mediul bancar, arătând că, un prejudiciu de 22 de milioane de euro nu are cum să indice risc sistemic sau să afecteze indicele de adecvare a capitalului fiecărei bănci, care trebuie să fie de minimum 9%, potrivit reglementărilor de la Basel.