AUR, POT și SOS au anunțat joi că au depus semnăturile necesare pentru a începe procedura de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Cu toate acestea, inițiativa lor se confruntă cu o serie de obstacole majore, inclusiv lipsa voturilor esențiale pentru adoptarea măsurii în Parlament. Procedura pare mai degrabă un exercițiu politic menit să capteze atenția opiniei publice decât o încercare reală de a schimba cursul politic.
Procedura de suspendare a Președintelui
Conform Constituției României, suspendarea președintelui poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre parlamentari și trebuie aprobată cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Potrivit articolului 95 din Constituție:
„Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”.
POT a anunțat că au fost colectate 161 de semnături pentru declanșarea procedurii, depășind pragul minim de 155.
Cu toate acestea, parlamentarul USR Emanuel Ungureanu și-a retras sprijinul, declarând că nu dorește să fie asociat cu formațiuni extremiste. În prezent, partidele extremiste au doar 162 de parlamentari, mult sub pragul de 233 de voturi necesar pentru suspendare.
Dacă Parlamentul ar aproba suspendarea, se va organiza un referendum pentru demitere în termen de 30 de zile. În această perioadă, funcția de președinte ar fi exercitată interimar de președintele Senatului.
Istoria suspendărilor prezidențiale în România
România a mai trecut prin două proceduri de suspendare a președintelui. În 2007, mandatul lui Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament pe motiv de neconstituționalitate, dar 74% dintre votanți s-au pronunțat împotriva demiterii.
În 2012, un alt referendum pentru demiterea lui Băsescu a fost invalidat din cauza neatingerii pragului de prezență, când doar 46% dintre români au participat la vot.
Aceste precedente demonstrează că, deși suspendarea unui președinte este posibilă, aceasta necesită un consens politic larg și sprijin masiv din partea populației.
Obstacole majore pentru partidele extremiste
Inițiativa de suspendare a lui Klaus Iohannis se lovește de numeroase piedici. Chiar dacă au depus semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii, AUR, POT și SOS nu dețin majoritatea parlamentară.
Fără susținerea USR, care ar fi putut contribui cu încă 59 de parlamentari, aceștia sunt departe de a strânge cele 233 de voturi necesare.
Chiar dacă s-ar ajunge la vot, procedura ar putea fi amânată până la reluarea activității parlamentare, pe 3 februarie.
Într-un scenariu optimist, suspendarea ar putea fi aprobată abia în februarie, iar referendumul pentru demitere s-ar organiza la finalul lunii martie sau începutul lunii aprilie.
În acest ritm, Klaus Iohannis ar rămâne în funcție până la expirarea mandatului său, programat oricum pentru luna mai.
Impactul politic al demersului
Partidele extremiste urmăresc, mai degrabă, să capitalizeze politic pe fondul nemulțumirii unei părți a electoratului față de actualul președinte.
Acțiunea lor este un prilej de a menține subiectul în atenția publicului, fără a avea însă șanse reale de reușită.
Procedura, deși simbolică, riscă să transmită partenerilor internaționali ai României semnale contradictorii despre stabilitatea politică a țării.
Totodată, inițiativa ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile acestor formațiuni politice în contextul unor alegeri care se apropie cu pași repezi.
