“În locul unui boicot, ar fi mai constructiv să încurajăm consumatorii să aleagă produse românești, indiferent de locul de achiziție, susținând astfel economia locală și producătorii autohtoni și să incurajăm antreprenorii români să investească in businessuri de la egal la egal cu investitorii străini”, spune Valentin Preda, CEO Bursa Română de Afaceri.
Boicotul supermarketurilor – o soluție reală sau doar propagandă?
Această inițiativă, care are un evident scop propagandistic, riscă să afecteze tot producătorii români listați în rețelele de hypermarketuri. Data propusă, 10 februarie, cade într-o zi de luni – ziua cu cel mai redus trafic din săptămână în marile magazine.
Cel mai probabil, săptămâna viitoare vor apărea imagini cu hypermarketuri „goale”, însoțite de titluri și texte menite să creeze iluzia unui succes. Dar este puțin probabil ca românii să se înghesuie în piețe doar pentru că cineva le-a spus să facă acest lucru. În realitate, lunea este o zi în care mulți vânzători din piețe nici măcar nu sunt prezenți, deoarece majoritatea consumatorilor își fac cumpărăturile în weekend.
„Se exploatează frustrările existente, se perpetuează ura și se propun așa-zise soluții care, în realitate, nu sunt aplicabile. Acestea au doar un rol electoral. Însă românii s-au săturat de astfel de tactici și au penalizat deja clasa politică pentru astfel de strategii. Oamenii vor soluții, nu propagandă.
Mă așteptam ca aspiranții la funcții înalte să fi înțeles că nu mai merge doar cu vorbe”, subliniază Valentin Preda.
Alternative constructive: cum putem susține economia locală
Dacă inițiatorul boicotului ar fi consultat producătorii și retailerii români, ar fi aflat care sunt problemele reale și ce soluții pot fi aplicate în retailul românesc. Soluțiile, într-o economie de piață funcțională, nu constau în boicotarea sau eliminarea investitorilor străini, ci în dezvoltarea unor afaceri românești competitive.
Dacă se consideră că marile lanțuri de retail câștigă prea mult sau discriminează producătorii locali, există două direcții eficiente de acțiune: (1) dezvoltarea unor afaceri românești de succes, care să concureze de la egal la egal cu marile lanțuri internaționale, și (2) monitorizarea respectării legislației și, acolo unde este cazul, îmbunătățirea acesteia.
Exemple de succes ale antreprenorilor români în retail
„Haideți să intrăm noi, antreprenorii români, pe aceste nișe de piață și să dezvoltăm afaceri sustenabile, care să integreze mai bine producătorii locali. Exact așa au procedat Gianina și Iulian Nica, care au creat și dezvoltat conceptul românesc de hypermarket tip discounter ‘La Cocoș’, atrăgând chiar și fonduri de investiții pentru extindere la nivel național.
Tot așa au reușit frații Dragoș și Adrian Pavăl să dezvolte rețeaua națională de 63 de magazine Dedeman, o companie 100% românească de mare succes”, explică Valentin Preda.
Exemplele de succes nu se opresc aici. Mobexpert, rețeaua de magazine fondată de antreprenorul român Dan Șucu, și Altex, dezvoltată de Dan Ostahie – care anul trecut a achiziționat rețeaua Brico Depot, demonstrează că antreprenorii români pot construi afaceri solide, competitive la nivel internațional. Acestea sunt soluțiile corecte, nu boicoturile inspirate din regimuri autoritare.
„Ne dorim să ne întoarcem la măsuri brutale, specifice unui regim totalitar? Recent am citit un studiu despre dezvoltarea economică rapidă a Chinei, unde guvernul comunist a adaptat principiile economiei de piață americane, stimulând concurența și dezvoltarea companiilor private.
Până și un regim comunist modern înțelege că soluția nu este boicotul, ci competiția și dezvoltarea”, afirmă CEO-ul Bursei Române de Afaceri.
Rolul dialogului între producători, retaileri și autorități
În ceea ce privește relația dintre producătorii români și marile lanțuri de retail, există într-adevăr frustrări, dar soluțiile trebuie găsite prin dialog.
„Este necesar ca producătorii, retailerii și autoritățile – în special Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorului – să fie aduși la aceeași masă pentru a discuta problemele reale și soluțiile concrete.
În acest sens, avem în agendă pentru lunile martie-aprilie organizarea unei dezbateri între retaileri, producători români și autorități, după care vom prezenta public soluțiile agreate de toate părțile implicate”, anunță Valentin Preda.
În România, între 2017 și 2020, a existat o lege care impunea supermarketurilor să comercializeze minimum 51% produse românești. Deși legea nu mai este în vigoare, mulți retaileri au continuat să colaboreze cu producătorii locali, dezvoltând game de produse autohtone.
Branduri precum „Hanul Boieresc” sau „Drag de România”, create de marii retaileri, vând exclusiv produse fabricate în România. Unele rețele comerciale au ajuns chiar la un prag de 75% produse românești în cadrul mărcilor proprii.
Percepția consumatorilor și impactul asupra producătorilor locali
Un sondaj realizat anterior a relevat că 65,9% dintre respondenți consideră că produsele alimentare românești sunt superioare calitativ celor străine, iar 44,3% cred că supermarketurile sprijină producătorii locali, precizează Valentin Preda. Aceste date sugerează că o parte semnificativă a populației recunoaște eforturile retailerilor de a promova produsele autohtone.
„Am observat că acest curent al boicotului a fost încercat anterior și în alte țări din Balcani, precum Croația sau Bulgaria. Pentru a contracara acest fenomen, retailerii din aceste țări au aplicat reduceri consistente de prețuri. În România, Carrefour a anunțat deja reduceri la peste 1.500 de produse.
În orice situație de criză există și efecte pozitive, dar este esențial să evităm escaladarea unor astfel de inițiative populiste și să ne concentrăm pe dialog și soluții reale”, avertizează Valentin Preda.
„Așa-zisa boicotare a supermarketurilor ar putea avea efecte negative asupra producătorilor români ale căror produse sunt deja prezente pe rafturile acestor magazine. Nu facem decât să ne boicotăm pe noi înșine.
În locul unui boicot, ar fi mult mai constructiv să încurajăm consumatorii să aleagă produse românești, indiferent de locul de achiziție, susținând astfel economia locală și producătorii autohtoni, și să încurajăm antreprenorii români să investească în afaceri competitive, de la egal la egal cu investitorii străini”, concluzionează Valentin Preda.