Scăderea drastică a vânzărilor pe piaţa internă i-a determinat pe unii comercianţi să caute clienţi pe alte pieţe. Ce se întâmplă însă cu statisticile atunci când automobilele sunt raportate ca fiind vândute în România, dar, în fapt, circulă în alte ţări?
Încă de la sfârşitul anului trecut, în raportările transmise de companii către Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) se puteau observa cifre de vânzări greu de explicat. Startul pare să fi fost dat de importatorul Ford, care anunţa, în noiembrie 2008, o creştere a vânzărilor cu 115% faţă de luna anterioară, în timp ce toate celelalte mărci din top 10 raportau scăderi cuprinse între 6% şi 40%. A venit, apoi, surpriza Hyundai, care anunţa, în ianuarie 2009, o majorare cu 14,5% a vânzărilor de autoturisme faţă de aceeaşi lună din anul precedent, în vreme ce piaţa importurilor scădea cu 58,9%. Şi în următoarele două luni marca sud-coreeană a plusat puternic, ajungând, la finalul primului trimestru, pe poziţia fruntaşă în clasamentul vânzărilor de autoturisme din import, cu o creştere de 23,8% faţă de perioada similară din 2008. În acelaşi timp, mărci mult mai bine poziţionate, ca Skoda, Renault sau Volkswagen, au scăzut cu valori cuprinse între 45% şi 64%.
Mai mult chiar, în martie a mai apărut o marcă în plin avânt: Suzuki. În numai un trimestru, importatorul acestui brand a avansat de pe poziţia a 24-a în clasamentul importurilor până pe locul 10, mulţumită unei creşteri a vânzărilor de 524%.
Surprize, surprize
Bineînţeles că aceste creşteri spectaculoase i-au intrigat pe mulţi dintre cei care urmăresc cu atenţie evoluţia pieţei auto, însă întrebările puse reprezentanţilor mărcilor menţionate au rămas fără răspuns. Nici oficialii APIA nu au fost mai comunicativi, limitându-se să constate, la rândul lor, o evoluţie suspectă a unor mărci pe care nu le-au nominalizat, precum şi posibilitatea ca unele dintre maşinile raportate ca vândute în România să fi luat calea altor pieţe.
În căutarea de răspunsuri, unii au consultat şi raportările privind înmatriculările de autoturisme. Confruntând datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) cu cele ale APIA, se observă că, numai în martie, dintre cele 1.262 de unităţi raportate ca vândute de Hyundai au fost înmatriculate doar 378, adică nu mai mult de 30%. În cazul Suzuki, diferenţa este chiar mai mare: 503 unităţi vândute, doar 92 înmatriculate.
Conform unor surse din piaţă, o parte din autoturismele care lipsesc din statisticile DRPCIV circulă deja pe şosele din afara ţării, în state în care programele „Rabla“, mai eficiente decât cel românesc, au dus la epuizarea rapidă a stocurilor.
Efecte neprevăzute
Faptul că unii importatori români au găsit o soluţie ingenioasă de a scăpa de stocurile acumulate la sfârşitul anului trecut ar fi lăudabil dacă nu ar avea şi efecte adverse. În primul rând, creşterile artificiale ale unor mărci lovesc în cota de piaţă a unor branduri mult mai importante. Spre exemplu, în primul trimestru din acest an, Skoda a înregistrat o scădere a cotei de piaţă de la 9,1% la 7,4%. „Scăderea a fost cauzată şi de «umflarea» pieţei cu valorile exportate“, a declarat pentru Capital directorul mărcii Skoda, Vlad Rusu. Acesta a menţionat însă că „vânzările în piaţa europeană constituie un act de comerţ permis de reglementările pieţei auto, deci nu pot constitui o problemă pentru ceilalţi actori ai pieţei auto. Dezavantajul îl reprezintă distorsionarea statisticilor pieţei auto reale din România“.
Însă, tocmai distorsionarea acestor statistici poate duce la viitoare probleme. Pentru a dimensiona corect comenzile către producători, importatorii sunt nevoiţi să se bazeze pe statistici care, în acest an, pot induce traiectorii greşite. Având în vedere şi orientarea, tot mai des menţionată de producători, către sistemul „build-to-order“, unde comenzile se vor baza pe interpretarea corectă a tendinţelor din piaţă, o statistică „umflată“ poate avea efecte grave. Spre exemplu, conform datelor APIA, în acest an se remarcă o creştere a cererii pentru autoturisme de oraş (A) în detrimentul claselor B şi C. La o privire mai atentă, nu mai puţin de 66% din vânzările clasei A sunt reprezentate de modelele Hyundai i10 şi Suzuki Splash. Este, deci, posibil ca segmentul A să fie mult mai mic decât apare în statistici, iar concluzia că românii caută maşinile de oraş mai mult decât până acum să fie greşită. Lăsând deoparte lipsa de transparenţă a unor importatori şi soluţiile găsite de ei pentru a îşi majora vânzările, cert este că piaţa scade în continuare, iar programul „Rabla“ nu pare a avea efectul scontat.
2% din totalul de 29.674 de autoturisme raportate ca vândute în România în acest an ar fi putut lua calea altor pieţe dacă avem în vedere diferenţa dintre volumul total al vânzărilor şi înmatriculări, precum şi înmatriculările întârziate.
