700.000 de pensionari nu vor beneficia de indexarea pensiilor

Începând cu 1 ianuarie 2025, aproximativ 700.000 de pensionari din România nu vor mai beneficia de indexarea pensiilor cu rata inflației. Măsura a fost decisă în cadrul discuțiilor dintre Guvernul României și reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI), fiind vizată categoria celor care au lucrat în condiții deosebit de grele, precum minerii și siderurgiștii.

Această decizie a fost luată ca parte a eforturilor de reducere a deficitului bugetar, în contextul în care România se confruntă cu o situație economică dificilă.

Cum va afecta înghețarea pensiilor categoriile vulnerabile de pensionari

Înghețarea pensiilor va afecta în special persoanele care au lucrat în condiții de muncă grele și periculoase, care depind de ajustarea pensiilor pentru a-și menține puterea de cumpărare.

Acești pensionari, care au contribuit în domenii esențiale, dar riscante, cum ar fi mineritul sau siderurgia, nu vor beneficia de indexarea pensiilor cu rata inflației de la 1 ianuarie 2025, ceea ce înseamnă că veniturile lor vor rămâne la nivelul actual, chiar și în condițiile unei inflații ridicate.

În schimb, pentru cei care au lucrat în condiții normale de muncă, indexarea va continua, oferind un sprijin financiar pentru a contracara efectele inflației.

FMI și Guvernul, măsuri pentru redresarea economică

Delegația FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită oficială la București între 5 și 8 noiembrie pentru a analiza situația economică și a discuta noi măsuri bugetare. FMI a subliniat nevoia de reforme, menționând că, deși creșterea economică a României s-a menținut anul trecut la 2,1%, aceasta va încetini la 1,9% în 2024, urmând să revină la 3,3% în 2025.

Totodată, deficitul de cont curent este estimat să ajungă la 7,5% din PIB în 2024, un nivel alarmant care ar putea afecta stabilitatea economică a țării pe termen lung. În aceste condiții, FMI a sugerat reducerea cheltuielilor publice și alte ajustări bugetare, inclusiv prin limitarea indexării pensiilor.

Deși România nu are un acord de finanțare activ cu FMI, consultările anuale prevăzute de Articolul IV permit evaluarea situației economice și identificarea măsurilor pentru menținerea stabilității financiare. În cadrul acestor discuții, FMI a recomandat restrângerea unor beneficii bugetare pentru a face față provocărilor economice curente și a sprijini redresarea economică.

FMI a revizuit prognozele economice pentru România. Instituția prevede o încetinire a creșterii economice în 2024 și o creștere moderată în 2025, estimând că PIB-ul va avansa cu 3,3% în acest an. Cu toate acestea, deficitul de cont curent al României este prognozat să rămână ridicat, de 7% în 2025 și 5,9% în 2029, ceea ce poate afecta stabilitatea economică a țării.