În pofida unui climat economic aparent favorabil, cu venituri în creștere, tot mai mulți români nu reușesc să facă față obligațiilor financiare, iar datoriile restante la bănci continuă să crească. Conform unui raport al Băncii Naționale a României (BNR), numărul celor care au întârzieri la plata creditelor a crescut semnificativ, ajungând la aproape 240.000 de persoane până la finalul anului 2024.
Restanțele bancare sunt o problemă în creștere, susține BNR
În anul 2020, primul an al pandemiei, Banca Națională a României a raportat că sub 160.000 de români aveau restanțe de peste 30 de zile la bănci, iar datoriile cumulate erau estimate la aproximativ 18 miliarde de lei (aproape 3,6 miliarde de euro).
În schimb, la sfârșitul anului 2024, numărul debitorilor a ajuns la 240.000, iar valoarea totală a restanțelor se menținea la aproximativ aceeași valoare.
Aceasta arată o continuare a tendinței de neplată a datoriilor, în ciuda unei economii în aparentă creștere.
Componentele datoriilor restante
În raportul BNR din 10 ianuarie, se detaliază structura datoriilor restante. Din cele 3,6 miliarde de euro, 1 miliard sunt datorii pentru credite în euro, alt miliard pentru împrumuturi în lei, iar 0,6 miliarde reprezintă împrumuturi în dolari sau alte valute.
Majoritatea restanțelor depășesc termenul de 90 de zile, fiind deja transferate către firme de colectare a datoriilor.
Potrivit Băncii Naționale, restanțele sunt raportate de Biroul de Credit, care include atât sumele principale, cât și dobânzile și penalitățile asociate. Acestea sunt exprimate în valuta în care a fost acordat creditul.
„Pandemia a înrăutățit mult lucrurile. Au fost oameni care luaseră credit înainte de pandemie iar apoi și-au pierdut locul de muncă și au început să gâfâie la rambursarea împrumuturilor”, a declarat un oficial din Banca Centrală pentru hotnews.
Impactul pandemiei asupra economiilor personale
Un exemplu elocvent al impactului crizei sanitare asupra persoanelor fizice este cazul lui Andrei Văleanu*, un mic antreprenor din România.
Acesta a contractat un împrumut pentru a-și dezvolta o mică fabrică de producție, bazată pe imprimante 3D, dar criza sanitară l-a prins pe nepregătite.
„Fără târguri, fără clienți, afacerea s-a prăbușit, iar creditul trebuia totuși rambursat. Dar din ce bani?”, a mărturisit Văleanu.
Astfel, el se află printre „companiile zombie” aflate sub observarea BNR, fiind una dintre afaceri care nu au reușit să supraviețuiască perioadei de criză economică.
„Multe dintre aceste companii zombie sunt ținute în viață cu ajutorul fondurilor publice, un lucru nesănătos pentru economia națională”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, într-o conferință organizată de The Economist Impact Events.
Dificultăți în gestionarea datoriilor și confuzia instituțiilor financiare
Adrian Ichimoaie*, un alt român cu datorii restante, se confruntă cu o altă situație. Acesta a contractat un credit de la o bancă românească care, ulterior, a fost vândută și a schimbat numele de mai multe ori.
În ciuda faptului că a făcut toate demersurile pentru a-și achita datoriile, inclusiv prin emailuri trimise către bancă, Adrian nu a primit niciun răspuns.
„Am citit în presă despre cine este ultimul proprietar al băncii, dar când m-am dus la sucursale, nimeni nu știa unde să fac plata. Am banii pregătiți, dar nu știu unde să-i depun”, a explicat acesta.
Această situație se înscrie într-un context mai larg în care gospodăriile românilor sunt presate de cheltuieli mari, inclusiv cu utilitățile și alimentele, ceea ce face imposibilă achitarea ratelor la timp.
Oficialii BNR subliniază dificultățile cu care se confruntă milioane de români, care se luptă cu rata inflației și creșterea costurilor de trai.
Prioritățile gospodăriilor: Educația copiilor în fața datoriilor
„Gospodăriile se luptă cu disperare cu rambursarea creditelor, mai ales că prețurile mâncării, ale facturilor la utilități și costul vieții în general îi fac să întârzie cu rambursările”, declară oficialii BNR
Adrian, care are trei copii, își concentrează acum atenția asupra educației fiului său care urmează să studieze în Danemarca.
„Acum, ne concentrăm pe viitorul copilului, nu ne gândim la creditele pe care le avem de rambursat. El vrea să studieze în Danemarca, la universități de top. Nu putem să-i spunem că nu-l sprijinim, așa că ne interesează mai puțin dacă o să figurăm la Biroul de Credit. Cel mai important pentru noi e viitorul copilului, nu datoria la bănci”, a spus Adrian.
Deși se află în Biroul de Credit încă din 2021, el și familia sa au decis să prioritizeze viitorul fiului lor, chiar dacă acest lucru înseamnă acumularea unor restanțe financiare.
În ciuda creșterii economice și a veniturilor mai mari, România se confruntă cu un număr tot mai mare de restanțieri la bănci, iar criza economică a fost un factor determinant în această tendință.
