Dacă în unele cazuri investițiile statului în arene sportive se dovedesc mai mult decât utile, în destule situații sumele cu multe zerouri alocate sunt cheltuite pur și simplu degeaba
Tencuială căzută, infiltrații, crăpături, praf și gunoaie. Așa arată azi stadionul din Piatra Neamț, care fusese modernizat în urmă cu circa un deceniu, după o investiție de șase milioane de euro a primăriei din localitate. În primii ani, el a găzduit, pe lângă partidele din Liga 1 ale clubului Ceahlăul, diverse meciuri internaționale, inclusiv ale echipei României. Însă problemele financiare au făcut ca echipa nemțeană să ajungă în ligile inferioare (ea a promovat de curând în Liga a 3-a), iar lipsa de interes și de finanțare au făcut ca arena de 18.000 de locuri să se degradeze. Iar în tribunele altădată pline se adună astăzi numai câteva sute de spectatori. „Jumătate dintre ei nici nu plătesc bilete, au tot felul de aranjamente, așa că veniturile de pe urma stadionului sunt nesemnificative”, ne spune unul dintre puținii suporteri care mai vin pe arena de sub Pietricica la fiecare meci.
Un caz încă și mai ciudat este cel de la Ploiești: reconstruit de la zero în perioada 2009-2011 după o investiție de circa 18 milioane de euro și după ce a găzduit pe 5 iunie meciul amical România-Finlanda, stadionul „Ilie Oană” nu a primit la finele lui iulie certificatul de securitate. „Acesta este un document obligatoriu ce trebuie obținut de către fiecare administrator de bază sportivă și care atestă faptul că respectivul teren îndeplinește condițiile necesare pentru desfășurarea de competiții, în termenii stabiliți de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Jandarmerie și Direcția de Sănătate Publică. În cazul stadionului «Ilie Oană», această certificare ar fi trebuit obținută de către Clubul Sportiv Municipal Ploiești”, au explicat oficialii Petrolul Ploiești. Media a scris că autorizațiile necesare nu au fost emise după ce au fost constatate probleme la sistemul de turnicheți, la căile de acces și evacuare a spectatorilor, dar și la delimitarea zonei pentru suporterii echipei adverse. Aparent chestiunile nu sunt noi, dar administratorul arenei amână să le rezolve de mai mulți ani.
Investiție degeaba?
Spre deosebire de Petrolul Ploiești, care, deși a jucat în sezonul 2016/2017 în Liga a 4-a și în sezonul trecut în Liga a 3-a, promovând de curând în Liga a 2-a, a atras aproape la fiecare meci acasă câteva mii de spectatori (recordul fiind de aproape 14.000 la meciul din 2017 cu Dentas Tărtășești), alte cluburi care au – sau vor avea în curând – la dispoziție stadioane noi și moderne nu reușesc să treacă de câteva sute de spectatori pe meci. Este, de exemplu, cazul celor de la Pandurii Târgu Jiu. Echipa a jucat în Liga a 2-a în sezonul trecut și, potrivit presei sportive, a atras în medie 289 de spectatori la fiecare partidă disputată. Mai mult, clubul este în insolvență și nu este exclusă intrarea sa în faliment.
Cu toate acestea, în Târgu Jiu se construiește în prezent unul dintre cele mai moderne stadioane din țară, cu parcare subterană, hotel cu 30 de camere, zonă de shopping sub tribuna oficială, pistă de atletism, două tabele de marcaj și tribune acoperite complet. Investiția, de circa 22 de milioane de euro, se face din bani de la bugetul de stat și s-a confruntat deja cu primele probleme încă înainte de inaugurare: amânări peste amânări (arena nu este gata, deși inițial trebuia inaugurată în 2016) și probleme la acoperiș, care a cedat în urma ploilor puternice din această vară. Mai mult, pentru finalizarea lucrărilor mai e nevoie de circa două milioane de euro. „Totul este aprobat la nivel de minister. Mai trebuie să apară hotărârea de Guvern cu alocarea sumei (…) ca, mai departe, să se organizeze licitația și, după licitație, să treacă la treabă constructorul”, explica în această vară pentru presa locală senatorul de Gorj Florin Cârciumaru.
Semne de întrebare
Potrivit informațiilor publicate în mass-media, noul stadion din Turnu Măgurele, inaugurat în urmă cu câteva luni, a costat circa trei milioane de euro. El are 1.700 de locuri, instalație de nocturnă și este dotat și cu spații de cazare, spații pentru recuperare fizică, bucătărie și sală de mese. Asta în condițiile în care echipa din localitate joacă în Liga a 3-a și are, în medie, 100 de spectatori pe meci.
Tot în Teleorman, de această dată în orașul reședință de județ, Alexandria, este în derulare proiectul de construcție a unui nou stadion. Acesta ar urma să aibă 5.500 de locuri cu spații pentru sportivi, oficiali și presă și să fie dotat și cu un hotel cu 40 de camere cu paturi duble și baie proprie, zonă de recepție, restaurant, spații de recuperare pentru sportivi și spa. Investiția, de circa 12 milioane de euro, ar urma să fie finanțată de la bugetul de stat. Problema este că echipa din localitate, FCM Alexandria, evoluează de ani buni în Liga a 3-a și atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci. Nici nu e de mirare, de altfel, având în vedere lipsa de interes tot mai mare a publicului față de fotbalul românesc, dar și faptul că orașul este unul mic (puțin peste 40.000 de locuitori). Dincolo de oportunitate, experții au criticat și costul investiției. După cum s-a arătat, un stadion de atletism cu capacitate similară se construia în Craiova la jumătate din preț. Asta în timp ce la Arad un stadion cu peste 12.000 de locuri urma să coste sub 12 milioane de euro.
Un caz fericit
Nu la fel de neinspirate s-au dovedit, totuși, alte investiții publice în zona sportului. În toamna anului trecut, lucrările la noul stadion din Craiova au fost finalizate. Arena, care a costat 240 de milioane de lei, are aproape 31.000 de locuri și este dotată cu spații pentru sportivi (vestiare, săli de antrenament, cabinet medical, facilitați de recuperare, camere pentru cazare), pentru presă (tribună media, zonă de lucru pentru jurnaliști, sală de conferințe, zonă flash interviu și studiouri TV etc.), pentru administrație (birouri, săli de ședință și proiecție, spatii de depozitare, vestiare etc.), dar și cu spații de parcare. Stadionul a fost conceput pentru a putea găzdui meciuri din cadrul UEFA Champions League, UEFA Europa League și Liga I, dar va putea fi folosit și pentru alte sporturi: rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american, sau pentru concerte, târguri, expoziții ori alte evenimente culturale și sociale.
Până în prezent, publicul craiovean pare să aprecieze arena. În ultima ediție de campionat, echipa locală CS Universitatea Craiova a atras în medie circa 12.000 de spectatori la meciurile disputate acasă, situându-se pe primul loc în țară la acest capitol. Mai mult, după inaugurarea noului stadion, echipa alb-albastră a avut o asistență medie de peste 18.000 de persoane pe partidă.
Alb și negru
Despre stadionul cu peste 30.000 de locuri din Cluj, construit cu 45 de milioane de euro, părerile sunt împărțite. Pe de o parte, echipa de fotbal cu rezultate bune în ultimul deceniu este CFR Cluj, care are propria arenă la care nu vrea să renunțe. Asta în timp ce Universitatea Cluj, cea care utilizează Cluj Arena, joacă în Liga a 2-a (după ce în sezonul 2017/2018 a evoluat în Liga a 3-a) și atrage cam două-trei mii de spectatori pe meci. De cealaltă parte se află, însă, restul evenimentelor pe care Clujul le poate găzdui datorită Cluj Arena. Festivalul Untold atrage între 70.000 și 90.000 de spectatori pe zi, iar concerte precum cele susținute de Depeche Mode, Scorpions sau Deep Purple au atras și ele zeci de mii de spectatori fiecare.
La câțiva pași de stadion se află Sala Polivalentă, care a costat și ea peste 15 milioane de euro și este astăzi cea mai mare din România. Pe arenă au fost organizate numeroase meciuri internaționale de handbal, baschet, tenis sau box, dar și zeci de evenimente culturale (printre care concertele lui James Blunt, Joe Satriani, Jose Carreras, Lara Fabian, Sting sau Julio Iglesias), iar între inaugurarea din 2014 și februarie 2018 evenimentele de aici au atras două milioane de spectatori.
Profitul, un vis frumos
Merită menționat că firma Cluj Arena SA, deținută de Consiliul Județean Cluj, a intrat în insolvență anul trecut cu datorii de circa 26 de milioane de lei către bugetul de stat și către primăria Cluj. Totul s-a întâmplat din cauza unei recalculări a TVA-ului, dar și din cauza unui control al Curții de Conturi care a stabilit (inclusiv retroactiv, pentru perioada 2011-2014) taxe pe clădire și teren plus penalități în valoare de peste 15 milioane de lei. Asta în condițiile în care stadionul generase venituri de puțin peste un milion de lei pe an. În consecință, în toamna lui 2016 Consiliul Județean a luat decizia rezilierii contractului de administrare a Cluj Arena și preluarea administrării de către un departament al instituției. „Acele datorii vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura de insolvență. Stadionul nu va fi închis nici măcar o zi pentru că sunt competiții, evenimente, deja sunt concerte anunțate”, explica la acel moment Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
O știre de anul trecut arăta că și Sala Polivalentă din Cluj Napoca avea probleme financiare, înregistrând pierderi variind între 0,3 și 1,7 milioane de lei în fiecare an de la inaugurare. Nici National Arena din Capitală nu o duce mai bine: după o investiție de circa 250 de milioane de euro, aceasta a înregistrat între 2011 și iulie 2017 venituri de circa 4,8 milioane de euro și cheltuieli de aproximativ opt milioane de euro.
Trebuie subliniat, totuși, că, indiferent de numărul de spectatori de la evenimentele sportive periodice și chiar și în condițiile unui număr rezonabil de evenimente culturale găzduite, investiția de zeci sau sute de milioane de euro într-un stadion sau o sală polivalentă nu prea poate fi amortizată. Cel puțin nu la actualul nivel al puterii de cumpărare, unde un bilet la un meci costă câțiva euro, iar intrarea la un concert se calculează în zeci de euro.
6 milioane de euro a costat în 2007 modernizarea stadionului Ceahlăul din Piatra Neamț. După doar câțiva ani, echipa locală a ajuns în Liga a 4-a și media de spectatori pe meci este azi de câteva sute
289 de spectatori pe meci este media înregistrată la partidele din Liga a 2-a a celor de la Pandurii Târgu Jiu. Clubul este în insolvență, însă statul îi construiește un stadion nou de 24 de milioane de euro
12 milioane de euro urmează să coste noul stadion din Alexandria. Acesta va avea 5.500 de locuri și un hotel cu 40 de camere. Echipa din localitate joacă în Liga a 3-a și atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci
(Articol publicat în ediția revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicația este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga țară.)