Există comunități de români risipite prin lume care nu au, practic, nicio șansă în fața pandemiei. Spectrul foametei face lucrurile și mai insuportabile.
Un reportaj al revistei franceze Le Nouvel Observateur ne face cunoscută situația mizerabilă în care trăiesc, zilele acestea, romii din mahalalele pariziene. “Condițiile de sănătate sunt mai rău decât în Sudanul de Sud”, scrie publicația.
Foamete, ca în lumea a treia
Potrivit prefecturii Ile-de-France, 20% din cei 7.000 de locuitori din cele 120 de mahalale identificate au părăsit regiunea în prima săptămână de la introducerea restricțiilor de circulație. Restul, însă, duc o viață de azi pe mâine, în niște condiții de o precaritate uluitoare. Spre exemplu, înainte de pandemie, aproape 200 de persoane trăiau în mahalaua din Saint-Denis, la nord de Paris. Când virusul a ajuns în capitala Franței, jumătate din colibele construite din resturi de placaj s-au golit brusc. “Cei care au putut s-au întors în România. De la închidere circulației, nu mai avem bani”, povestește Gheorghe, un tânăr în jur de 30 de ani, pentru Le Nouvel Observateur. “Aici, toată lumea se teme mai mult de foame decât de virus”, mai spune tânărul. Și Livia Kovaci o duce foarte greu. Ea mai are nimic de mâncare. “Statul nu se gândește la noi, ne lasă să murim aici”, se plânge bătrâna.
Fără apă, la discreția COVID
Autoritățile din Franța se tem de “un adevărat masacru” în suburbiile Parisului. Aici, prioritățile este simple: a instala puncte de apă, a distribui truse de igienă și a permite oamenilor să fie consultați de un medic. “Rasismul și excluziunea i-au ferit pe acești oameni până acum. Însă, dacă vor apărea primele cazuri, virusul se va răspândi foarte repede. Oamenii suferă de multe boli cronice și trăiesc înghesuiți în colibele lor, cu acces redus la apă”, descrie situația Adeline Grippon, coordonatorul misiunii pentru Médecins du Monde. “Există adesea un decalaj epidemic în acest tip de comunitate. Ele sunt lovite mai târziu, dar criza de sănătate este mult mai gravă, se poate vedea asta în comunitățile de indieni din Statele Unite”, a precizat și Thierry Benlhasen, director de operațiuni în cadrul organizației Solidarités international, expert în promovarea măsurilor de protecție împotriva Ebola și holerei.
Igiena, la pământ
“Ne aflăm în locuri unde cele mai elementare standarde umanitare, cele pe care le impunem în Sudanul de Sud sau Afganistan, nu sunt respectate. Franța este totuși semnatara acestor convenții. Cerem oamenilor să respecte măsurle de protecție, dar nu au mijloacele să o facă”, a mai spus Thierry Benlhasen, al cărui ONG a instalat două robinete în mahalaua din Saint-Denis. Înainte de criză, 80% dintre mahalele din Franța, unde locuiesc în jur de 19.000 de oameni, nu aveau acces la apă, potrivit CNDH Romeurope.